Monica Niculescu își consolidează nișa; brandul Monica garantează, în continuare, constanța rezultatelor

Monica Niculescu este o jucătoare care nu trece neobservată pe teren. Stilul ei excentric provoacă curiozitate, entuziasm sau nedumerire printre spectatori și exasperare printre adversare, dar în orice caz, nu te lasă indiferent. Însă pe cât de neortodox joacă, pe atât de profesionistă este atitudinea ei. Monica Niculescu este un pariu cât se poate de sigur: de obicei bate pe cine trebuie să bată, iar cu jucătoarele mai bine clasate își vinde scump pielea. Serena Williams însăși a aflat la Indian Wells ce înseamnă să o ai adversară. ”N-am mai văzut pe nimeni care să joace ca ea”, spunea liderul mondial după meci cu uimire. 

Din 2008 încoace, Monica s-a învârtit în jurul locului 50 în clasament la simplu. Doar în 2009 și 2010 a alunecat către locul 100. La dublu, constanța s-a repetat, la un nivel ușor superior: Monica a gravitat în zona locurilor 30-40, singura excepție fiind 2013, când a încheiat pe 70. Ce ne spun aceste cifre? Că știe ce face pe teren și poate să o facă constant. 

În 2015, după o primă jumătate de an șovăielnică, cu ieșiri rapide din Grand Slamuri și turneele mari, sezonul Monicăi a decolat începând cu iarba. A făcut finală la Nottingham, lăsându-le în urmă pe Lepchenko, Konta și Radwanska (Agăi i-a servit și un bagel atunci), dar pierzând la croata Konjuh în trei seturi. A ajuns în optimi de finală la Wimbledon, unde a pierdut la Bacsinszky în trei seturi. Apoi, în ciuda trecerii complicate de pe iarbă pe zgura pe care nu se simte atât de bine, Moni a jucat semifinala la București, unde a pierdut la Sara Errani, tot în trei seturi. ”O lună și jumătate foarte bună”, concluziona ea.

Sezonul de hard a avut și bune, și rele: o retragere în sferturi la Washington, o înfrângere în turul doi la US Open în fața viitoarei campioane și alt sfert la Guangzhou, printre alte ieșiri în primul sau al doilea tur. Pe lângă performanțele din circuit, 2015 i-a adus Monicăi trei titluri ITF, două la simplu și unul la dublu. 

Începutul lui 2016 o găsește pe locul 39. Anul acesta îi propune aceleași oportunități și provocări ca și anii anteriori: de a-și păstra nișa pe care și-a creat-o în circuit cu jocul său și de a-și gestiona cât se poate de bine resursele fizice. Oricât de inventiv este stilul ei, oricât de dificil ar fi pentru adversare, este de asemenea și foarte solicitant pentru ea; dovadă stă mulțimea de meciuri de trei seturi pe care trebuie să le joace; la fel și cele care depășesc de două ore.

“Important e să fiu relaxată și să joc cu încredere, să plutesc pe teren, să mai vin în față, asta-mi place. Să nu fiu stresată și să pot să arăt ce pot să fac. Pentru că, totuși, ați văzut, pot să fac multe chestii pe teren și am un stil deosebit, care dă bine la public“, a încheiat ea, râzând, după semifinala de la București.

Dacă va păstra relaxarea de care vorbește, Monica va continua să fie aceeași jucătoare incomodă pentru oricine din circuit și va păstra mereu șanse să adauge la totalul de titluri, fie la simplu, fie la dublu. În funcție de culoar și de oportunități, o prezență în săptămâna a doua la un turneu de Grand Slam nu trebuie niciodată scoasă din calcule. În plus, Monica va continua să fie o figură importantă în echipa de Fed Cup a României, atât ca rol în vestiar, cât și pentru energia pe care o aduce pe teren atunci când e folosită. 

Monica începe sezonul 2016 la Shenzhen. Anul acesta este cap de serie 4 și va debuta, luni dimineața, contra Anastasjiei Sevastova (later update: a învins-o în trei seturi).

Alte review-uri/preview-uri cu români: 

Alexandra Dulgheru | Andreea Mitu | Irina Begu | Florin Mergea | Horia Tecău