Valentin Todea

Numărul echipelor din Liga Națională de Baschet Feminin pare să scadă aproape pe zi ce trece iar instabilitatea competiției face ca lupta care contează să se dea doar la vârf, din moment ce echipele care au retrogradat în sezonul trecut, CSU Oradea și SCM CSS Craiova, ar fi avut posibilitatea să rămână în Liga Națională în urma unor wildcard-uri primite din partea Federației Române de Baschet, având în vedere că echipele din Liga I nu își permit să evolueze la acest nivel. De altfel, foarte probabil nici CSM Satu Mare nu va lua startul celei mai importante competiții interne.

La capitolul întreceri europene, nu vom avea nici în sezonul care urmează vreo echipă în Euroligă sau EuroCup, doar Univ. Goldiș ICIM Arad anunțându-și până acum prezența în Liga Europei Centrale, pe care a câștigat-o de trei ori de la prima participare în sezonul 2010-2011 și care în ultimii doi ani a fost o dispută între două echipe din România, cea din Alba Iulia și cea menționată mai sus. Nivelul competiției este unul modest, cel puțin în ultimele sezoane, când cele două echipe românești nu au avut adversar până în finală, când au dat piept una cu cealaltă. Deși consilierul tehnic al formației arădene, Dan Moraru, anunța în urma meci din sezonul trecut al CEWL că există probabilitatea ca ICIM Arad să părăsească competiția în cazul în care o va câștiga din nou și să încerce o participare într-o întrecere superioară, acest lucru nu se va întâmpla din motive financiare iar arădenii au ales probabil din nou Liga Europei Centrale decât să nu evolueze deloc într-o competiție continentală.

În acest context, este de neînțeles numărul crescut de americance și jucătoare străine în general în campionatul românesc chiar și la unele echipe care nu au pretenții de final-four, în detrimentul unor jucătoare românce tinere, de perspectivă, care se văd nevoite să petreacă perioade lungi pe banca de rezerve și să prindă minute puține sau foarte puține pe parchet. Jucătoarele străine vin de cele mai multe ori în campionatul nostru pentru a juca un sezon aici, pentru a se face remarcate și pentru a pleca la mai bine, în timp ce româncele nu au șansa de a progresa, acumulând experiență și minute de joc, ajutând în același timp naționalele feminine ale României, urmând să existe o plajă mai mare de selecție, și foarte probabil, mai multe jucătoare de valoare. Cel mai recent exemplu în acest sens vine înfrângerea usturătoare suferită de naționala U20 a României, care pierdut la Campionatul European U 20 rezervat diviziei B în fața Lituaniei cu scorul de 28-101.

Aș merge mai departe și aș da ca argument și prestația naționalei mari a României la EuroBasket Women 2015, care a cedat toate cele patru întâlniri de la Timișoara și în care în mare parte tot jucătoarele cu experiență au adus un plus pentru tricolore. Un campionat în care ar predomina jucătoarele autohtone ar aduce beneficii semnificative și naționalei, care a arătat deficiențe pe unele posturi la acest turneu final. Astfel s-ar forma mai multe sportive care ar merita să îmbrace maioul României și să aducă rezultate pentru baschetul românesc.

Dacă în acest moment nu poate exista performanță pe plan european la nivel de club din rațiuni economice, de ce importul masiv de străine? Singurele meciuri interne transmise de o televiziune importantă în sezonul precedent au fost cele din final-four-ul campionatului și al Cupei României, fiind singuri bani mai serioși de care au putut beneficia cluburile din meciurile disputate în competițiile naționale. Nu cred că e nevoie de echipe formate predominant din străine doar pentru aceste performanțe interne, soluția fiind în mâinile celor de la Federația Română de Baschet. Aceasta ar putea impune măsura reducerii jucătoarelor străine de pe foaia de arbitraj la 2-3 de la 6, și folosirea a două sau chiar trei românce permanent pe teren, față de una, cum prevede regulamentul actual în ambele cazuri.

De asemenea, promulgarea Legii Sportului 69 din 2000 modificată, care indică clar faptul că autoritățile publice locale pot finanța echipele sportive pentru cheltuieli inclusiv de natură salarială, face ca multe baschetbaliste străine care pleacă după un sezon-două și nu mai aduc niciun beneficiu pe termen lung cluburilor respective să fie plătite din bani publici în locul unor românce care ar putea ajunge în timp la nivelul celor străine aduse acum să vină cu un plus pentru echipe, însă nu o fac întotdeauna.