Stan the Man va juca o finală de Slam al patrulea an la rând! Îl dovedește pe Murray în cinci seturi epuizante

Roland Garros, turneul masculin, avea mare nevoie de un meci mare. Și l-a găsit în prima semifinală. Patru ore și 34 de minute s-au luptat Stan Wawrinka și Andy Murray, până când elvețianul s-a impus, 6-7, 6-3, 5-7, 7-6, 6-1. Wawrinka revine în finală la Roland Garros după victoria cu Djokovic, din 2015. Bilanțul său în finalele de Slam, 3-0. Îl va întâlni pentru titlu pe Rafael Nadal.

*

Poate fi trasă o oarecare paralelă între parcursul la acest Roland Garros al lui Murray și al Pliskovei? Stilurile lor de joc și comportamentul sunt foarte diferite, dar amândoi au ajuns cumva în semifinale fără să fi avut cine știe ce rezultate pe zgură și fără să joace cel mai bun tenis al lor la Paris. Cazul lui Murray este mai drastic decât al Karolinei: într-o accentuată lipsă de formă anul acesta după turul de forță din ultima jumătate a anului trecut, Murray a venit la Paris fără încredere, fără meciuri destule și chinuit de o viroză. Singurul lucru pozitiv părea revenirea lui Lendl în echipă. Lucrurile trebuie să fi fost cam gri în tabăra scoțiană dacă Ivan, faimos pentru lipsa lui de reacții din timpul meciurilor, a fost văzut încurajându-l de zor pe Murray din tribună în timpul meciului contra lui Klizan.

Cumva însă, Murray a reușit să câștige suficiente meciuri pentru a intra în formă, din ce în ce mai mult de la un tur la altul. A trecut de Del Potro și Nishikori, care nu sunt jucători de zgură, dar sunt periculoși pentru că sunt… buni. Azi lui Wawrinka a reușit să-i sufle de sub nas două seturi și să împingă meciul în decisiv, deși impresia generală a fost că Stan ar fi putut foarte bine să câștige în trei. În decisiv, Murray a declarat că a simțit oboseala și mai ales lipsa meciurilor de pregătire. ”Am pierdut din viteză pe serviciu în decisiv și loviturile mele nu mai aveau greutate și asta i-a permis lui mai multă libertate în lovituri. Dacă aș fi ținut scorul mai aproape, ar fi simțit mai multă presiune și n-ar mai fi reușit acele execuții foarte bune.”

În afară de căderea fizică din decisiv, Murray indică spre jocul mediocru la fileu ca una din cauzele înfrângerii de azi. ”Am pierdut niște puncte importante din cauza asta. Nu am urcat pe lovituri suficient de puternice, iar contra lui Stan trebuie să fii super alert la fileu pentru că are multă forță.” Alt moment prost pentru el a fost sincopa de la sfârșitul setului doi și începutul setului trei, când a pierdut șapte gameuri consecutive. ”Genul ăsta de căderi sunt normale în timpul meciurilor de intensitate și durată mare; totuși, mă dezamăgește mai mult această cădere decât cea din decisiv, care, pe undeva, e de înțeles. Dar am reușit să câștig setul trei până la urmă.”

Murray a fost la un tiebreak distanță de a se califica în finală, e normal să aibă un gust dulce-amar după acest meci. Pe de o parte, este dezamăgit, dar pe de altă parte, este fericit că a ajuns atât de departe în turneu. ”Când mă gândesc care era situația mea înainte de Paris, sunt mulțumit de rezultat. Meciul de azi a fost foarte greu, multe puncte lungi, disputate și când nu ai jucat suficiente meciuri așa lungi…se vede. Dar eu sunt singurul vinovat pentru faptul că nu am jucat suficient de bine în sezonul de zgură. Totuși, am reușit să-mi intru în formă cu acest turneu. ”

Probabil acesta este cel mai mare câștig cu care Murray pleacă de la Paris: a reușit să oprească alunecarea și se îndreaptă acum spre iarbă sperând să ducă mai departe ce-a început aici. ”Sper să mă ajute și pe iarbă meciurile jucate aici. Am observat că de câte ori am avut un sezon de zgură bun, am beneficiat de asta apoi pe iarbă. Iarba nu este atât de solicitantă fizic, dar sper să iau ce-am învățat din sesiunile de antrenament și să continui să aplic și în restul anului lucrurile care au funcționat.”

Și Wawrinka, care este cel mai în vârstă finalist de la Niki Pilic (1973) încoace, a declarat că simte efectele acestui meci. Făcuse deja niște crioterapie înainte de a veni la conferința de presă. Wawrinka a indicat către jocul defensiv incredibil al lui Murray ca motiv pentru lungimea meciului. ”Când joci contra lui trebuie să fii pregătit, pentru că va apăra foarte bine. Mai ales într-un meci de Slam, 3 din 5, trebuie să accepți că va fi acolo. De asta e numărul 1. Pentru mine a fost important să nu mă las, să nu cedez terenul și să forțez chiar și când eram condus cu 2-1 la seturi. Am avut niște puncte nebunești, schimburi extraordinare.”

Stan a recunoscut că meciul a fost tensionat încă de la început. Ambii au fost foarte vocali și vizibili în felul în care își sărbătoreau reușitele, uneori chiar în ciuda adversarului. ”Când joci cu Andy știi că trebuie să fii precis, rapid și să nu eziți. Să te miști bine. Asta contribuie la stres, bineînțeles. Meciul de anul trecut, a fost el prea puternic, nu mi-a dat voie să mă desfășor. Dar anul acesta nu a mai fost la fel: a jucat mai încet, mai ezitant, ceea ce mi-a dat mai mult spațiu de manevră. Dar uneori mi-a dat mingi foarte dificile, și am ezitat.”

Fizic, Wawrinka spune că a scăpat de micile probleme pe care le-a avut la începutul turneului și pe care le pune pe seama tensiunii. Pe măsură ce a avansat, s-a simțit din ce în ce mai bine.

Despre finală, Stan se va gândi abia mâine sau chiar duminică dimineața. ”Vreau să mă bucur de faptul că m-am calificat în finală. Poate părea un pic egoist, dar voi vedea duminică ce e de făcut. E a patra mea finală de Grand Slam, dar nu este ceva obișnuit. Este excepțional și va fi mereu excepțional. Când sunt pe teren, mă pun mereu în pielea outsiderului. Sunt numărul 3, dar asta nu-mi câștigă automat meciurile. Bineînțeles, când intru pe teren vreau să câștig, dar o asemenea performanță este o surpriză și mă face fericit.”

Cât despre faptul că-l va întâlni pe Nadal, care a demolat absolut tot în cale până acum? Tot pe Rafa l-a învins când a câștigat primul lui Slam în Australia, dar acum e cu totul altă poveste. ”Să joci cu Rafa în finală la Roland Garros este cel mai greu test din tenis. Este firește favoritul, dar asta nu înseamnă că nu va simți și el presiunea. Ambii jucători o simt, pentru că amândoi vor să câștige. Ca tactică, depinde și de ce va juca Rafa. Uneori își simte bine reverul, alteori mai puțin. Depinde de cum simt și eu reverul: dacă crosul meu are greutate și e rapid, pot deschide terenul și apoi închide ușor punctul. Găsești echilibrul potrivit, te adaptezi.

Trebuie să mă asigur că voi fi în ce mai bună formă și voi juca cel mai bun tenis al meu. Doar am mai făcut-o în trecut, așa că vom vedea. Am câștigat Slamuri și știu de ce e nevoie pentru asta, dar fiecare finală e diferită, nu? Așa că voi căuta soluții și voi încerca să fiu prezent și puternic din punct de vedere mental și fizic.”

 

 

Spotted at the Men's semis!

Who is @simona_halep cheering for…? #RG17 pic.twitter.com/Pcq2cKDTDp

— Roland-Garros (@rolandgarros) June 9, 2017

*

Îți place conținutul de pe 30-0? Asigură-te că-l citești și pe cel din 30-0 pe curat, Ediția de vară 2017. Mai multe detalii despre cuprins, aici. O poți cumpăra de aici.