Simona, despre imperfecțiunile unei victorii "normale". Urmează reîntâlnirea cu Sharapova!

Ce-i cu Simona și cu Singapore? Aparent, cum pune piciorul aici, Simona se simte ca peștele în apă. În fapt, chiar asta a fost prima întrebare a unei conferințe de presă în care Simo a păstrat același ritm ca și pe teren: limpede în răspunsuri, incisivă în argumente, amuzantă printre rânduri.

Câteva idei se desprind din răspunsuri:

Perfecționismul

E semn bun să câștigi atât de clar meciul, dar, după finalul lui, să discuți mai degrabă despre lucrurile pe care vrei să le îmbunătățești: “În condițiile de aici pot juca tenisul meu cel mai bun, dar pot să spun că nu l-am atins azi. Am făcut un meci bun, solid, am dominat. Nu e ca și cum aș fi dezamăgită de cum am jucat, dar simt că nu e totul perfect. Bine, întotdeauna zic așa”, explică Simona, amuzată de propria-i obsesie pentru mai mult, mai bine. “Îmi îmbunătățesc jocul, dar aș vrea și mai mult de la rever, de exemplu. Când am o minge mai scurtă să închid, nu să restartez punctul. Așadar, am multe lucruri la care să lucrez. În imaginea de ansamblu, totul a fost bine azi, dar nu sunt 100 la 100 satisfăcută”.

Schimbul de replici în care încearcă să nu dea atâta importanță zilei bune la serviciu (în special pe al doilea, așa cum a ținut să specifice) este elocvent.

Normalul

Asta-i partea a doua care face lucrurile și mai plăcute. Simona a venit, a câștigat, s-a bucurat, dar nu are de gând să exagereze importanța victoriei sau să-i aplice o hiperbolizare care s-o vindece cumva de semifinala US Open. De-a lungul conferinței, s-au făcut atât multe paralele cu meciul de la New York, cât și încercări de a afla dacă Simona percepe scorul sonor (al doilea an consecutiv când reușește un set la zero în faza grupelor) ca pe un avertisment trimis celorlalte jucătoare.

“Nu, nu mă gândesc așa. Mă gândesc doar la mine. Tot ce am vrut a fost să încep turneul cu dreptul, pentru că întotdeauna primul meci e cel mai dificil și e greu să intri în turneu. Cred că am făcut o treabă bună. A fost un meci normal. Solid”. Cuvântul normal reapare mai târziu, în limba română: “Nu mă gândesc prea mult la pe cine bat. Da, cu Serena a fost o bucurie mult mai mare la acel 6-0, dar azi am luat totul ca pe un meci normal, un set normal, pentru că m-am gândit că poate reveni în setul secund”.

Contextualizarea

Aminteam de numeroasele paralele între cele două meciuri recente dintre Simona și Flavia, a căror desfășurare a fost parcă în oglindă. Împinsă să dea o explicație pentru schimbarea atât de dramatică, Halep explică normalul. Adică nicio zi nu seamănă cu alta. Diferențele, de altfel, sunt evidente: outdoor vs indoor, letargie vs energie maximă. Plus condițiile de joc din Singapore care o avantajează pe româncă. Pe lângă asta, e confirmată bănuiala noastră că acea pauză neprevăzută de la US Open, când ploaia a amânat cu o zi semifinalele, a jucat un rol important. Simona o amintește și în segmentul de limba engleză, apoi ulterior detaliază în română.

“Am fost foarte epuizată după acel meci cu Azarenka, iar în acea zi de vineri, am fost parcă fără energie. N-am mai avut resursele necesare să îmi dau seama ce trebuie să fac pe teren”.

Rutina jucătorilor, adesea ironizată sau pusă în contexte nepotrivite, este vitală, iar o schimbare bruscă a ei poate da lucrurile peste cap, mai ales când ei se pregătesc mental pentru niște condiții (în cazul de atunci, meciuri în nocturnă) și ajung să joace în altele (a doua zi la prânz, după o noapte cu alte gânduri). Poate, la urma urmelor, așa se explică și bizara schimbare de stare a Serenei Williams, cea despre care Patrick Mouratoglou spunea că a văzut-o încă de dimineață cu o mină care nu anunța nimic bun.

Simona spune exact același lucru: “E foarte importantă rutina, dar în unele momente nu depinde de tine când ea se schimbă și atunci, nu poți să controlezi. Nu vreau să găsesc scuze pentru ceea ce am făcut în semifinală, dar a fost un pic greu pentru mine să stau o zi în plus, că m-am înmuiat de tot”.

Înțelegerea și adaptarea la situație

Altă bucățică de frază a Simonei a scăpat nepreluată prin citatele din presa străină. “Nu am jucat ce trebuia la New York, dar aici am fost foarte bine pregătită. Mă așteptam ca ea să joace aceeași tactică precum acolo, așa că știam la ce să mă adaptez. Am jucat smart-agressive. N-am folosit un exces de putere, în schimb, mi-am deschis bine terenul”.

Confirmă, apoi, că s-a pregătit insistent la antrenamente pentru specificul jocului Pennettei. Și are mulțumirea omului care știe că a avut totul în control pentru că și-a făcut temele, nu pentru că așa a fost să fie.

Emoțiile

Discuția despre semifinala US Open nu vrea să moară. Simona chicotește: “Chiar trebuia să vorbim despre asta iar?” Dar cum menționase și emoțiile drept cauză a evoluției atât de diferite în anteriorul meci cu Pennetta, Simona trece să explice: “La fiecare turneu am emoții. La fiecare meci am emoții. E ceva normal. Tot ce trebuie să fac este să învăț cum să le gestionez cât mai bine. La fiecare meci sunt, de fapt, emoții diferite, mi-e greu să explic, e ceva ce vine din interior”.

Apoi: “Am învățat acum să gestionez semifinalele de Slam și sper să am multe, multe pe viitor, ca să depășesc acel sentiment pe care l-am avut la New York”.

I se răspunde cu un contraargument: dar la Roland Garros ai făcut finală, ba chiar ai fost aproape de titlu. De ce ai mai fi avut emoții la US Open, un an mai târziu?

“Trebuie să fac finala la toate cele patru Slamuri ca să scap definitiv de emoții!”, zâmbește Simona.

La final, am întrebat-o pe Simona, cu referire la interviul de zilele trecute, dacă crede că o victorie cu Sharapova ar ajuta-o să își asume și mai bine poziția din top și ar ajuta-o să capete și mai multă încredere. Simona a evitat un răspuns frontal, dar nerăbdarea i se citește tot mai evident: “Da, și eu îmi doresc foarte mult să joc contra Mariei și să câștig meciul, pentru că am fost aproape de multe ori, dar n-am reușit. E o mare provocare pentru mine și mă simt gata să o întâlnesc“.

Ocazia tocmai ce se prezintă. Marți, Simona vs Maria, rivalitatea se reia. Și Simona abia așteaptă.

 

  

Foto: Jimmie48Photography