În ciuda eșecului, Copil are intenții remarcabile: „Parcă a ieșit vechiul Marius din mine și sunt mult mai liniștit”

În discuția cu 30-0 de după înfrângerea suferită cu Peter Gojowczyk, Marius și-a reproșat că n-a lovit mingea și că a dat cu frică. În esență, că nu și-a făcut deloc jocul și a fost reactiv. “La cum am jucat azi, fără să lovesc mingea, fără să ajung în față (cred că m-am dus în față de două, trei ori), nu știu… Mi se pare că a fost din cauză că am fost crispat, emoționat, mâna tare, am fost și mai lent și de-aia nu mergeam în față. Nu făceam jocul meu deloc, am jucat după el. Cum voia el să joace, așa am jucat eu”.

Paradoxal, faptul că îl știa pe Peter foarte bine a lucrat în defavoarea lui. “Din tot tabloul ăsta, pe el îl știam cel mai bine. Am crescut cu el. De la 10 ani, când m-am mutat în Germania, m-am antrenat ani buni cu el și am avut același antrenor în Germania. Toți care sunt aici cu el au fost ani de zile și lângă mine. Știam că pe o suprafață super rapidă el joacă foarte bine”, spune Marius.

Gojowczyk a făcut și ceva ajustări față de meciul pierdut cu Marius, dramatic, în calificările Roland Garros: “El a fost mult mai calm și i-au intrat mult mai multe mingi acum. Simțeam returul de la el, că-mi venea lung acolo la picioare, dădea bine și eu tot timpul intram în defensivă. Dacă nu serveam foarte bine cu primul, tot timpul eram în defensivă. Pe serviciul lui nu i-am cauzat probleme deloc. Și la retur am încercat să dau mult cu slice în loc să lovesc mai mult mingea.”

Marius știe că trebuie să lucreze la felul în care se prezintă la Slamuri, turnee la care, spune el, anul acesta a jucat sub posibilitățile lui, sub ce joacă la restul turneelor. “În restul sezonului sunt super mulțumit de cum am jucat, dar la Grand Slam, nu. Va trebui să pregătesc mai bine Grand Slam-urile. Vom vorbi asta în echipă să vedem ce ajustări trebuie să facem și cum să facem un program mai bun pentru că e important să joc bine la Slamuri”, spune el.

Copil venise la Wimbledon încurajat de cele două semifinale făcute în challengerurile jucate pe iarbă. La una dintre ele a trebuit să se retragă, din cauza umărului, dureri care îl mai sâcâie un pic, dar spune că poate juca 100 la 100 și nu e o scuză pentru eșec.

Apropo de înfrângeri, Marius spune că el e genul care duce greu înfrângerile. “Le duc greu, pentru că pun suflet. Să pierd din primul tur la Grand Slamul meu favorit mă doare foarte tare. Încerc să nu arăt, dar știu că în interiorul meu sunt super supărat. Știu că multă lume avea așteptări de la mine să joc mai bine aici și mă simt așa, aiurea, și față de mine și față de ei”.

Însă, dacă în trecut asemenea eșecuri îl țineau blocat perioade îndelungate în acea stare păcătoasă, Marius spune că acum lucrurile stau altfel. A învățat cum să reacționeze și spune că asta l-a schimbat cu totul, deschizându-i o perspectivă nouă. Când l-am întrebat despre ce simte că a fost cel mai mare progres al acestui sezon, Marius a răspuns:

“Sunt mult mai așezat în joc acum, chiar dacă azi… Dar vorbesc în general. Am un plan de joc mult mai bun, pe care încerc să-l urmăresc și încerc să-l fac la fiecare meci.

Sunt mult mai ok mental. Mă simt mult mai bine. Mai trebuie lucrat mult, dar eu cred că acolo am făcut pasul cel mai mare. Dar pot să zic că asta m-a ajutat super mult să accept unele lucruri și să nu mai fiu așa critic cu mine. Și înainte lucram foarte mult, că mie-mi place să muncesc, dar acum, dacă la antrenamente mai greșesc, sau nu-mi iese, sunt mai pozitiv și încerc să mă pun din nou pe o linie bună. Înainte mă supăram dacă nu-mi ieșeau câteva mingi și trecea foarte mult timp până când ieșeam din pasa aia. Cred că ăsta e un pas mare pe care l-am făcut.

Am mai scăpat de presiune, pentru că mi-am îndeplinit visul pe care-l aveam de când am început tenisul: să intru în prima sută. Acum nu vreau să mă opresc aici. Știu că am de lucrat și mai mult decât am lucrat până acum, dar o fac cu plăcere. Încerc să construim o echipă, să vină antrenorul de pregătire fizică și antrenorul de tenis cu mine, dar va trebui să găsesc și un sponsor care să mă ajute, pentru că sunt niște cheltuieli foarte mari și deocamdată nu pot să zic că câștig atât de mulți bani încât să-mi permit toate astea.”

Ca să demonstreze că vede altfel lucrurile, Marius vorbește deja despre îmbunătățirile la care vrea să lucreze în restul sezonului. “După meciul ăsta vreau să lucrez la anumite chestii pentru că dacă vreau să fac pasul următor trebuie să preiau eu inițiativa, să fiu mult mai agresiv; din spate nu are rost să joc. Nu e jocul meu, nu mă mișc așa de bine ca unul de 1.70m – 1.75m. Mai ales că am un vole bun, dacă merg tot mai des în față, pot să-mi fac meciurile mai scurte și să pun eu presiune pe adversar. Acum a fost o învățătură de minte și o să lucrez mai mult la ce am de lucrat și mergem mai departe.”

Marius încheie cu o explicație foarte plastică atunci când l-am întrebat cum se manifestă, cum a simțit concret avantajele de a fi mai încrezător. “După meciul cu Garcia Lopez simțeam că sunt cu cincisprezece, douăzeci de kile mai ușor. Parcă a ieșit vechiul Marius din mine și sunt mult mai liniștit, mult mai ok si văd lucrurile altfel, sunt mult mai mulțumit. E o eliberare. Sper să fac tot posibilul să rămân în top 100.”

*

Îți place conținutul de pe 30-0? Asigură-te că-l citești și pe cel din 30-0 pe curat, Ediția de vară 2017. Mai multe detalii despre cuprins, aici. O poți cumpăra de aici.