Top 5 meciuri memorabile ale Alexandrei Dulgheru. De la maratonul cu Maria Sharapova și până la victoria extraordinară cu Eugenie Bouchard din Canada

Prezența Alexandrei Dulgheru în prima ediție a Players’ Lounge ne-a inspirat, așa că am decis să declarăm impromptu ‘zilele Alexandra Dulgheru’ pe 30-0. După ce ne-am reamintit de momentul Varșovia, să aruncăm o privire pe alte momente spectaculoase din cariera ei.

Un lucru pe care Alexandra Dulgheru îl regretă e faptul că n-a avut o continuitate în circuitul WTA din cauza accidentărilor. A urcat sus, a fost una dintre cele mai bune jucătoare ale lumii, a căzut, a luat pauză, a început totul de la zero, a revenit, accidentările au oprit-o iar și a luat-o din nou de la capăt. Un cerc care nu s-a închis nici până azi. 

„Accidentările au jucat un rol negativ în cariera mea. Poate dacă nu mă accidentam, reușeam să-mi îmbunătățesc și mai mult jocul, să fiu și mai agresivă. Așa, eu am luat-o mereu de la zero, am început să joc turnee mici, mi-am pierdut forma și încrederea, adică ani pierduți. Sigur, dacă mâine mă las de tenis, eu sunt foarte mulțumită că am dat tot ce am putut și că am revenit de fiecare dată. Dar regret că nu am avut acea experiență de mai mulți ani în circuit, nu am avut continuitate; nu știu cum ar fi arătat tenisul meu, cum aș fi fost din punct de vedere mental, cum ar fi arătat jocul meu. Astea sunt lucruri pe care încă nu le știu, pentru că încă nu am trecut pe acolo.”  – Alexandra Dulgheru | Sursa: Players’ Lounge 

Cu toate aceste greutăți, când lucrurile s-au așezat iar forma și sănătatea i-au permis, Alexandra a fost (și rămâne) o jucătoare greu de scos de pe teren. În acele meciuri mari, cu jucătoare mari și pe arene mari, ea s-a ridicat în majoritatea timpului la înălțimea momentului și a adversarelor. A venit să joace.  

Cum arată un top 5 al celor mai memorabile meciuri ale Alexandrei puse în contextul potrivit? 

1.Alexandra Dulgheru d. Dinara Safina: 6-4, 6-7 (7), 6-1 (Roma 2010, turul 3)

Victoria obținută pe zgura de la Roma în urmă cu 10 ani de Alex în fața Dinarei Safina, numărul 3 mondial la acea vreme, este cea mai relevantă victorie a carierei sale. E memorabilă în principal prin locul ocupat de adversara sa, dar mai ales ca dimensiune și desfășurare a meciului. Safina era în acei ani o forță în circuitul WTA, în special pe zgură. În 2009 urcase pe locul 1 mondial și jucase patru finale consecutive în sezonul de zgură (Stuttgart, Madrid, Roma, Roland Garros), iar în 2010 venea la Roma având în spate o serie de 21 de meciuri câștigate pe zgură și doar trei înfrângeri. 

Era campioana en-titre la Roma, așadar, și avea să o întâlnească pe Dulgheru în turul trei. Alexandra, pe locul 43 mondial atunci, era nou-venită în circuit, dar cu ceva experiență adunată după titlul câștigat la Varșovia. Nu era la primul meci mare, mai jucase în 2009 la Varșovia cu Alona Bondareno și Daniela Hantuchova, dar Safina era adversara cu cel mai bun clasament pe care o întâlnea de la debutul ei în WTA. 

Meciul s-a desfășurat pe 4 mai 2010 și a avut mai multe momente-cheie, neașteptat de intense. Primul a fost ieșirea din încercuire a Alexandrei, care s-a văzut egalată, deși a condus cu 4-0 în primul set. La 4-4, românca a făcut break-ul care a decis setul întâi. 

Al doilea a fost revenirea Alexandrei de la 3-5 și mingi de set pentru Dinara, la la 6-5 și serviciu, fiind, deci, în situația de a servi pentru meci. N-a reușit să închidă socotelile în două seturi; a fost dusă în tiebreak, unde experiența Safinei a contat mai mult. Cum se întâmplă în asemenea situații, Dulgheru avea toate motivele din lume să cadă moral și să-și piardă încrederea, știind ce șanse a ratat în setul doi. Dar stăpânirea de sine arătată și maniera în care a gestionat această situație dificilă a fost extraordinară pentru o jucătoare ce își făcea debutul în circuitul WTA în 2009 și nu avea mare experiență la acest nivel. 

După două ore și 40 de minute, Dulgheru câștiga meciul după un set decisiv câștigat categoric, fără să-i dea Dinarei absolut nicio șansă de revenire, reușind astfel prima victorie în fața unei jucătoare din top 10. 

2. Maria Sharapova d. Alexandra Dulgheru: 3-6, 7-6 (6), 7-6 (5) (Miami 2011, sferturi)

Partida asta, deși pierdută la limită, este poate unul dintre cele mai bune meciuri făcute de Alexandra Dulgheru. Este, probabil, și unul dintre cele mai spectaculoase meciuri care a avut loc la Crandon Park, dar trecut poate prea ușor cu vederea. Este, însă, un duel destul de popular printre fanii de meciuri „underground” de pe Twitter.

Duelul a avut tot ce trebuie pentru a-l încadra în categoria “meciuri memorabile”. Intensitate, calitate (și ce calitate și pentru cât timp!), răsturnări de situație și foarte mult dramatism. 

Dacă vreți să vă faceți o idee despre eficiența jocului Alexandrei, dar mai ales cum arăta jocul ei în perioada ei de vârf, aruncați-vă o privire spre acest meci. Jocul de picioare, modul în care acoperă terenul, ușurința cu care își “alege” de fiecare dată cea mai potrivită lovitură într-un schimb de mingi și capacitatea de a se folosi de forța venită dinspre adversară, redirecționând mingile în orice colț al terenului, toate astea sunt cu adevărat uimitoare. 

E și despre creativitatea din jocul ei, pentru că a ținut în șah agresivitatea pură a Mariei prin scurte, prin slice-uri inteligente, prin chemări la fileu, prin profunzimea mingilor și, foarte important, prin schimbări de traiectorii. A jucat exact ceea ce îi displace cel mai mult Sharapovei; nu a oferit ritm și a fost mereu imprevizibilă – de aceea, poate, întâlnirile lor (ulterior, la USO 2014, Alex a fost, de asemenea, foarte aproape de victorie), au fost mereu intense și echilibrate. 

Meciul ăsta e și un bun exemplu care ne arată cât de mult poate afecta o serie de accidentări un jucător. Mișcarea la serviciu din acest meci a Alexandrei a fost modificată câțiva ani mai târziu din cauza problemelor la genunchi; forehandul ei și-a pierdut din profunzime, iar trecerile pur și simplu fascinante defensivă-ofensivă nu au mai fost niciodată atât de curajoase, pentru că pauzele au fost prea mari, accidentările prea dese și revenirea la o formă fizică atât de bună precum cea arătată în perioada 2009-2011, prea grea, Alex fiind măcinată ani la rândul de accidentări repetate. 

3.Alexandra Dulgheru d. Elena Dementieva: 6-1, 3-6, 7-5 (Madrid 2010, turul trei) 

O săptămână mai târziu după succesul înregistrat în fața Dinarei Safina la Roma, Alex a repetat isprava: tot pe zgură, tot la un turneu major, tot în fața unei jucătoare de top 10, tot în fața unei rusoaice aflate în cea mai bună perioadă a carierei sale. 

E vorba de Elena Dementieva, clasată atunci pe locul 6 mondial, venită la Madrid după două titluri câștigate (Sydney, Paris) și o finală pierdută la Kuala Lumpur, în fața Alisei Kleybanova. 

Ca în multe alte meciuri ale Alexandrei, și acesta a durat mult, aproape trei ore de joc. Dar spre deosebire de partida cu Safina, acum decisivul a fost o luptă enormă de care pe care: Dulgheru a fost condusă cu 4-2 în decisiv, moment de la care a mai pierdut doar un singur game până la finalul meciului, marcând astfel a doua ei victorie în tot atâtea săptămâni în fața unei jucătoare clasate în top 10.  

4. Alexandra Dulgheru d. Petra Kvitova: 7-6 (3), 6-3 (US Open 2011, primul tur) 

Frumusețea acestui meci e dată, în principal, de contextul partidei. Alexandra era doar pentru al treilea an prezentă pe tabloul principal la US Open și avea misiunea imposibilă (așa au crezut mulți, atunci) de a trece de Petra Kvitova, cea pe care nu puțini o vedeau drept o candidată la titlu la New York. E drept, aveau și motive: Petra venea după un Wimbledon câștigat impresionant, primul ei titlu de Slam, în care a dominat tot ce i-a ieșit în cale. 

Alexandra i-a oprit acea serie Kvitovei, după o evoluție impecabilă din punct de vedere tactic. Cu același joc foarte solid și așezat pe care l-a arătat în meciul cu Sharapova, la Miami, a ținut în frâu jocul avântat al Petrei, a făcut-o să-și pună întrebări după aproape fiecare forehand sau rever ratat și a ținut-o într-o permanentă stare de incertitudine: după un rever în lung de linie câștigător urma un slice defensiv greu de gestionat; după un forehand liftat, urma o scurtă imposibil de anticipat. După un schimb prelungit de mingi, în care Petrei îi era aproape imposibil să-l susțină, urma o accelerare surprinzătoare, venită de nicăieri – ceea ce a permis ca Kvitova să intre într-o pasă în care nu mai înțelegea ce trebuie să facă pentru a fi eficientă. 

Povestea celei de-a treia victorii în fața unei jucătoare din top 10, Petra fiind la acel moment pe locul 6 mondial, s-a scris cu creativitate, răbdare și multă știință din partea Alexandrei, pentru că unul din secretele acelui succes a fost încăpățânarea ei de a o duce pe Kvitova pe niște teritorii pe care, la vremea aia, nu le prea cunoștea: schimburile prelungite și capacitatea de a lovi încă o minge, încă o minge și încă o minge. 

5. Alexandra Dulgheru d. Eugenie Bouchard: 6-4, 6-4 (Fed Cup 2015, Montreal) 

Ce context a avut acest meci! România era condusă de Canada cu 1-0, după ce Francoise Abanda reușea surpriza și o învingea pe Irina Begu. Într-o atmosferă ostilă, Alexandra o avea în față pe Eugenie Bouchard, locul 7 mondial la acea vreme și proaspăt venită după un sezon 2014 în care a jucat două semifinale de Grand Slam (Australian Open, Roland Garros) și o finală (Wimbledon). Dar Alex Dulgheru a reușit, din nou, ceva ce părea greu de realizat. 

Pe 18 aprilie 2015, Dulgheru trecea în două seturi, 6-4, 6-4, de cea mai bine cotată jucătoare a acelei întâlniri de Fed Cup; cu una dintre cele mai importante victorii ale sale, Alex readucea România în lupta pentru promovarea în Grupa Mondială. Meciul, firește, a devenit popular și dintr-un alt motiv, mult discutat la vremea aceea, pe care Bouchard probabil nu l-a uitat prea ușor.

Ulterior acelei victorii, Alex avea să treacă și de Francoise Abanda, obținând punctul decisiv, care a dus România în Grupa Mondială, după o revenire de la 3-6 și break în setul doi. A fost un moment foarte important în acești ani foarte buni ai României în Fed Cup, care au culminat cu semifinala de la Rouen, de anul trecut.

Mențiuni: 

Alexandra Dulgheru vs. Caroline Wozniacki (Kuala Lumpur 2015, finală) – a treia finală WTA a carierei Alexandrei, după cele două de la Varșovia (2-1);

Alexandra Dulgheru vs. Na Li (Varșovia 2010, semifinală) – cel mai sonor succes din al doilea titlu de la Varșovia;

Alexandra Dulgheru vs. Ekaterina Makarova (Roma 2015, turul trei) – Alex ajungea până în sferturi, venind din calificări.