Horia Tecău nu apasă butonul de panică după eliminarea din primul tur la Wimbledon: „Nu gândim așa, doar la rezultat”

An de an, Wimbledon este obiectivul principal pentru Horia Tecău. După cele trei finale pierdute la rând aici, a urmat descătușarea și titlul din 2015, care i-a împlinit cariera și i-a adus recunoașterea pe care o merita. O repetare a acelei performanțe, un al doilea titlu de Grand Slam la Wimbledon, a fost mereu în planurile lui Horia, precum și în speranțele suporterilor; de înțeles, dat fiind că iarba a fost mereu suprafața pe care Horia a avut rezultate excelente. Anul acesta, însă, el și Jean Julien Rojer au ieșit neașteptat de devreme, eliminați în turul 1 de australienii Kokkinakis și Thompson, în trei tiebreak-uri.

Pusă în contextul rezultatelor din ultimele luni, înfrângerea poate să pară completarea unui sezon sub așteptări și sub ultimii ani; poate fi interpretată drept semnul unei căderi, sau chiar să dea motive de îngrijorare vizavi de potențialul acestei echipe. Însă un remarcabil de calm și de analitic Horia, ținând cont că discuția a avut loc la foarte puțin timp după finalul meciului, spune că nu e cazul de apăsat butonul de panică. Nici în privința perechii cu Juls, nici în ce-l privește pe el. “E doar o înfrângere. E ok”, a început Horia, reamintind cât de subțire e granița între succes și eșec, în special pe iarbă. “A fost genul de meci pe care am avut senzația că-l vom câștiga până la ultimul punct”.

Horia insistă că nu se pune problema să gândească strict din perspectiva unui singur rezultat: “Știind ce avem în spate, munca făcută și relația dintre noi, nu vedem lucrurile pur pe rezultat. Adică am pierdut în primul tur la Wimbledon, gata, eșec… Nu ne uităm doar la asta. Știm la ce lucrăm, câteodată ne iese mai bine, alteori, nu”, spune el, adăugând că “Se întâmplă. Nu e situația în care ne doream să fim, dar nu e nici…“ Un capăt de țară, probabil ar fi vrut să zică.

Acum doi ani, el și Juls au salvat minge de meci în turul doi, înainte de a întoarce acel meci și a ajunge apoi, după alte câteva meciuri tari, să ia titlul. Acum n-au reușit să-și ia din oportunități – lucru care se repetă în ultima perioadă și pe care vor să-l analizeze serios și să-l rezolve – și pleacă acasă după primul tur, însă vede o oportunitate în pauza care va urma, care va da șansa unui reset, cu care să rezolve acel 20-30 la sută care lipsește la momentul important și pe care, spune Horia, “îl avem în noi“, dar nu-l folosesc când trebuie. “Cu energia asta vreau să ne începem antrenamentele pentru hard”.

E ușor să accesezi energia asta ori de câte ori e nevoie? “Nu, încă o am, încă o am acolo. Când o să-mi fie greu să o găsesc, atunci va trebui să fac niște schimbări, să văd de unde o iau”.

 

Despre meciul în sine:

“Pe serviciu am fost amândoi bine, comparativ cu ultimele săptămâni. Ăsta e un lucru pozitiv; dar n-am putut să facem break, am avut cinci șanse, n-am luat niciuna. Ei sunt jucători buni, dar vedeam multe spații pe teren. Trebuia doar să returnăm cum trebuia, să găsim culoarele. N-am simțit o presiune din partea lor, să fie pe tot fileul, cum ar face multe echipe de dublu dacă ar avea calitatea jocului lor. Doar că de fiecare dată când au avut nevoie au venit cu lovituri bune. În tiebreakuri, au fost vreo patru puncte adunate pe care le-am scăpat – eu am dat un smash cu ochii în soare -, puncte care contează. Când suntem în schimb și suntem în avantaj, de obicei le luăm. Azi când am avut șansa, n-am făcut-o; ei au avut reflexe, au luat punctele alea și a contat. Astea-s puncte pe care le luăm de obicei.  Până la ultimul punct, am avut senzația că vom câștiga meciul.

Despre ce le lipsește acum în joc

“Returul pe al doilea serviciu în punctele importante, e ok să le pierzi, dar de multe ori ne grăbim și luăm deciziile mai puțin inspirate. Fie nu ne ținem de planul stabilit, pentru că din cauza tensiunii și a dorinței prea mari de a face bine, vrei să faci altceva decât planul. La noi e vorba doar de retur. La fileu, unde-i jocul nostru, iar au fost câteva greșeli și n-ar trebui să fie, trebuie să le eliminăm. Returul pe al doilea serviciu trebuie să fie mai bun. Le știm, le antrenăm de mii de ori, dar câteodată execuți, alteori, nu.“

Își pune probleme despre viitorul echipei cu Rojer?

„Bineînțeles că ne dorim să câștigăm turnee, să jucăm finale, dar ne dorim și să progresăm la jocul nostru, iar asta simțim că facem. Am avut grijă de partea de antrenamente, și e un pic frustrant să nu execuți, să nu câștigi meciuri de genul ăsta. Dar știind ce avem în spate, munca făcută și relația dintre noi, nu vedem lucrurile pur pe rezultat. Adică am pierdut în primul tur la Wimbledon, gata, eșec… Nu ne uităm doar la asta.

Dacă aș pierde meciurile astea și aș simți că nu mai avem nicio șansă și nu aș vedea pe unde să progresăm, atunci ar fi altă poveste. Dar în momentul în care jucăm simt că mai e un 20-30 la sută pe care îl avem în noi, dar nu am putut să-l executăm azi, încă văd potențialul nostru ca echipă. Nu mă gândesc la… la altceva. Dar trebuie să adresăm lucrurile astea care n-au mers, să le discutăm, să vedem cum ne putem ajuta unul pe altul mai bine. Plecăm de aici cu o înfrângere dureroasă, dar mergem înainte. Mai sunt cinci luni, mai sunt multe meciuri de jucat anul ăsta. Eu cred în noi, știu ce trebuie să facem ca să câștigăm iar titluri mari, așa că, dacă reușim să stăm sănătoși, să muncim, să nu ne grăbim, să avem încredere în noi, să avem atitudinea aia bună, o să câștigăm meciurile astea. Odată legate câteva, ne vor aduce și încrederea. Acum e un moment în care trebuie să muncim un pic mai mult, nu neapărat pe teren, cât mai ales pe partea mentală. Trebuie să ne întoarcem puțin la asta. Luăm un pic de pauză, ne regrupăm și ne pregătim pentru sezonul de hard. Cu energia asta vreau să începem antrenamentele.”

La cine cere sfaturi atunci când e la greu

“Mă sfătuiesc cu Andrei Pavel, vorbim mult de perioadele în care lucrurile au mers bine, să luăm ce știm că a fost bine în momentele alea. Dar sunt momente diferite, s-ar putea să joci mai bine acum decât am făcut-o acum doi ani. Andrei ne-a ajutat să avem energia și chimia aia bună în echipă. Noi suntem invers ca majoritatea echipelor de dublu: când lucrurile nu merg bine, noi ne dorim să luăm mai mult asupra noastră din sarcini. Încă învățăm, n-am ajuns să cunoaștem tot, asta e motivant, simt că mai am mult de progresat în sportul ăsta, și Juls la fel, și amândoi în echipă. Deci nu simt că am fi atins un plafon, să ne fi pierdut motivația sau speranțele de a progresa. Cel mai mult mă sfătuiesc cu Andrei. A fost și Victor Crivoi cu mine la câteva turnee, cu ei doi mă antrenez și acasă; ei știu prin ce trec, la ce mă gândesc și mă ajută să fiu calm, să am răbdare. Ei îmi dau energia de care am nevoie.”

După un eșec ca acesta, reacția e să vrea să revină imediat pe teren sau să se detașeze un pic?

“Sunt unele stări de care nu scapi decât prin meciuri, nu le scuturi decât dacă mergi la următorul turneu și îți demonstrezi ție că poți câștiga meciuri. Dar sunt și perioade în care ai nevoie de pauză. Ne-am antrenat foarte intens pentru sezonul de zgură, apoi pentru iarbă. Stăm plecați de acasă foarte mult timp; chiar dacă am pierdut mai devreme, noi am muncit mult, am stat acolo ca să ne antrenăm, să ne facem treaba. De multe ori cu cât joci mai mult, cu atât mai mult te afunzi mai mult, de aia e mai bine uneori să iei o pauză și să o iei de la capăt cu altă energie. Pentru noi, într-o bună măsură tenisul e acolo. Sunt conștient că o să mergem în America și tenisul o să fie acolo.”

*

Îți place conținutul de pe 30-0? Asigură-te că-l citești și pe cel din 30-0 pe curat, Ediția de vară 2017. Mai multe detalii despre cuprins, aici. O poți cumpăra de aici.