Linia dreaptă a sezonului i-a găsit într-o zonă de inspirație maximă pe Horia Tecău și pe Jean Julien Rojer. Pe 28 septembrie, cei doi au luat titlul la Shenzhen, adică tot acolo unde câștigase și Monica Niculescu la începutul anului. O săptămână mai târziu, perechea româno-olandeză a triumfat la Beijing (10-5 în decisiv cu Benneteau/Pospisil), iar pe 26 octombrie a venit și titlul de la Valencia, victorie cu Anderson/Chardy.
Tripla le-a adus celor doi calificarea la Turneul Campionilor și le-a ridicat totalul anului la 8 trofee. Per total, Horia, care a încheiat anul pe locul 15 în clasamentul mondial de dublu, a ajuns la 24 de turnee câștigate în carieră.
Între timp, Sorana Cîrstea a făcut și ea o finală puțin scontată la dublu, la Tianjin, performanță care a ajutat-o să intre în vacanță pe o notă pozitivă, după un an nereușit la simplu, în care a ieșit temporar din Top 100.
La rândul ei, după două finale ratate, Raluca Olaru s-a revanșat din plin și a luat titlul la Linz, alături de Anna Tatishvili. Pentru Raluca era al patrulea titlu al carierei la dublu.
Anul s-a încheiat apoteotic. Irina Begu a făcut un turneu fantastic la Moscova, ajungând în prima finală de Premier a carierei. Irina a început anul ieșită din prim-plan și din Top 100, muncind din greu în turnee challenger și ITF, dar l-a încheiat în postura de a doua jucătoare din România, în special grație unui parcurs în care le-a bătut pe Vekic, Makarova, Pironkova și Safarova (adică 2 victorii versus Top 20), înainte de a pierde cu Pavlyuchenkova în meciul pentru titlu, 6-4, 6-7, 6-1, în două ore și jumătate.