Ziua cea frumoasă a Argentinei. Marea victorie a lui Schwartzman și surpriza reușită de Nadia Podoroska animă lucrurile la Roland Garros
Radu Marina | 6 octombrie 2020O zi lungă și intensă pe Philippe-Chatrier ne-a adus un maraton grozav între Diego și Domi, plus două semifinaliste revelații și debutante.
Reduceri în Shop-ul 30-0, valabile până la sfârșitul Roland Garros. Folosește voucher-ul dorit din lista de mai jos.
Reducere de 15 la sută la reviste și publicații. Folosește codul de Voucher: KIWI
Reducere de 30 la sută la Pachetul-Surpriză. Folosește codul de Voucher: PIERSICI
Reducere de 40 la sută la tricouri. Folosește codul de Voucher: ANANAS
Super Reducere de 50 la sută la șosetele colorate. Folosește codul de Voucher: GUTUI
La a treia încercare, Diego Schwartzman a reușit prima lui calificare într-o semifinală de Grand Slam, cu o victorie imensă, 7-6, 5-7, 6-7, 7-6, 6-2 cu Dominic Thiem, într-un meci maraton, de peste cinci ore de joc. Eliminat în primul tur la US Open, în ceea ce a fost una dintre cele mai grele înfrângeri ale carierei sale – învins de Cameron Norrie în primul tur după două mingi de meci anulate de britanic – Schwartzman s-a redresat fantastic odată ajuns în Europa. L-a învins pe Rafael Nadal, a jucat prima finală Masters la Roma, iar acum reușește una dintre cele mai mari performanțe ale carierei prin accederea în semifinale la Roland Garros. Care îi aduce, bonus, intrarea în premieră în Top 10.
Victoria sa contra lui Thiem surprinde și nu prea. Nu surprinde că a reușit să-l învingă, dacă avem în vedere forma pe care argentinianul o traversează în aceste săptămâni, dar și faptul că l-a mai învins pe austriac pe zgură. Un astfel de rezultat îi era în puteri lui Diego. Dar surprinde maniera în care a făcut-o: revenind mereu din urmă, rezistând presiunii, reușind să se agațe și să rămână aproape de Thiem mereu și mereu – într-o faza avansată a unui turneu de Grand Slam, într-un meci de o asemenea calitate și factură.
Meciul lor a fost epuizant, a avut dramă și întorsături de situație. Dar și calitate și spectacol. Modul în care s-au desfășurat lucrurile în fiecare set, cu reveniri și schimbări de situație, a creat constant impresia de luptă care nu se mai termină, acesta fiind al doilea cel mai lung meci jucat la această ediție a Roland Garros. Un exemplu ar putea fi evoluția setului trei: Thiem face break și conduce cu 1-0, dar urmează trei game-uri la rând pentru Schwartzman. De la 3-1 se face 3-3. De la 3-3 se ajunge la 5-3 pentru Schwartzman, ca apoi argentinianul să se vadă egalat, după o minge de set ratată la 5-4. Se ajunge la 6-5 și Thiem servește pentru set, dar Diego egalează și duce setul în tiebreak. În tiebreak, Thiem conduce cu 6-4, dar setul îl câștigă abia la 8-6.
Intens, spectaculos și dramatic. Epuizant de jucat. Așa a fost tot meciul, așa s-au desfășurat lucrurile în mare măsură în primele patru seturi, cu ambii jucători revenind ori de câte ori a fost nevoie. Decisivul însă, după un set patru la fel de epuizant, în care Thiem a revenit de la 3-5 la 6-5 și a condus în tiebreak cu 3-1, i-a aparținut în totalitate argentinianului.
Revenirea lui Diego din tiebreak-ul setului patru nu doar că a dus meciul în decisiv, dar a și schimbat dinamica lui; Schwartzman a întors de la 1-3 la 5-4, ca apoi să închidă setul la 7-5, după un rever complet ratat în lung de linie de Thiem la 5-6, primul încercat după zeci de lovituri de rever în cross jucate tot setul. Din acel moment, Schwartzman a fost de neclinit și în atac și în defensivă, iar Thiem, epuizat după tot efortul din aceste săptămâni, a părut că face mari eforturi să ajungă la minge.
Începutul decisivului a fost relativ echilibrat, dar echilibrul avea să fie rupt de argentinian la 2-2. De aici au urmat patru game-uri consecutive, inclusiv șapte puncte la rând câștigate de Schwartzman de la 3-2, când a făcut primul break al meciului. Acel prim break, reușit la 3-2, i-a dat aripi și nu s-a mai uitat o secundă în urmă, reușind în cele din urmă să obțină victoria pe serviciul lui Thiem.
Dacă pentru Schwartzman aceasta este cea mai mare victorie a carierei sale, pentru Thiem e prima dată din 2016 încoace când nu trece de sferturi la Paris. Însă austriacul era prins într-o situație foarte dificilă aici, ajuns la Paris epuizat mental după toată încărcătura de la New York. Simplu fapt că a reușit să ajungă în sferturi, deși consumat după un US Open fantastic, la care se adaugă inclusiv câteva meciuri dure pe care a trebuit să le joace aici (cel cu Gaston l-a costat mult azi), rămâne un lucru remarcabil. Iar faptul că a fost învins de un prieten, face, cum spunea el la final, ca înfrângerea să doară mai puțin.
Cariera atipică a lui Danielle Collins
Danielle Collins e genul de jucătoare în serii; atunci când începe să câștige câteva meciuri, cu greu mai poate fi oprită apoi. Până în acest moment, cariera ei e despre vârfuri și văi, având perioade de joc în care s-a chinuit să mai facă rost de o victorie, dar și momente în care a fost greu spre imposibil pentru adversarele ei să o mai poată scoată de pe teren.
Până în 2019, Collins nu câștigase niciun meci pe tabloul principal la Australian Open, dar asta n-a oprit-o să ajungă în semifinale în acel an. Un an mai devreme, în 2018, a debutat la Miami și a ajuns, după o evoluție remarcabilă, în semifinale. Plus un sfert de finală la dublu la Wimbledon, obținut deși nu mai câștigase vreodată vreun meci la dublu anterior pe iarba londoneză.
Tiparul acesta s-a repetat și la Roland Garros 2020, turneu unde până la această ediție avea în dreptul ei doar o singură victorie. Acum, dintr-un singur foc, a ajuns la patru meciuri câștigate consecutiv, calificându-se astfel în premieră în sferturi la Paris, după victoria muncită, 6-4, 4-6, 6-4, cu Ons Jabeur, favorită 30.
Rezultatul acesta poate ar putea surprinde doar prin simplul faptul că vorbim de zgură, o suprafață mai lentă, care nu îi pune aproape deloc în valoare jocul agresiv și rapid. Dar în realitate, nu face altceva decât să confirme cât de imprevizibilă e Collins, faptul că e capabilă de lucruri mari când te aștepți mai puțin.
Avându-l alături pe Nicolas Almagro ca antrenor, cu care a început o colaborare recent (și ce alăturare improbabilă), Collins va încerca să-și egaleze cea mai bună performanță în Slamuri având-o ca adversară pe Sofia Kenin, cea pe care a învins-o până acum ori de câte ori a întâlnit-o (3-0 la întâlnirile directe pentru Collins). Ultima dată cele două s-au întâlnit la Adelaide, în începutul de an, cu victoria clară a lui Danielle Collins.
Nadia Podoroska, marea surpriză turneului. Sau despre șansa imensă ratată de Elina Svitolina
Înainte de Roland Garros 2020, Nadia Podoroska, o argentiniancă de 23 de ani cu origini ucrainiene, clasată pe locul 131 mondial, nu câștigase niciodată un meci pe tabloul principal al vreunui Grand Slam, nu avea nicio victorie în fața vreunei jucătoare din top 50 și nu legase niciodată două victorii într-un turneu WTA (!).
Dar 16 zile mai târziu de la primul ei meci la Paris, Podoroska ajunge la opt victorii consecutive, după trei meciuri câștigate în calificări fără set pierdut (Frech – Jaqueline Cristian – Wang) și alte cinci câștigate pe tabloul principal, după un traseu în care le-a eliminat pe Greet Minnen, Yulia Putintseva, Anna Karolina Schmiedlova, Barbora Krejcikova și, astăzi, Elina Svitolina, în ceea ce a fost cea mai mare victorie a carierei, prima vs. top 10).
O victorie surprinzătoare, dar obținută atât de ferm, în fața unei jucătoare considerată drept favorită la câștigarea acestui trofeu, după eliminarea Simonei Halep, dar și cele ale lui Kiki Bertens și Garbine Muguruza. De altfel, după toate surprizele apărute în ultimele două zile la Paris, nu puțini au fost aceia care au considerat că Elina Svitolina ar putea, în sfârșit, câștiga un Slam: era jucătoarea cea mai bine clasată rămasă în turneu, era în mare formă după titlul de la Strasbourg și victoriile adunate la Paris, iar ocazia era ideală.
Doar că socotelile dinaintea meciului cu Podoroska nu s-au potrivit cu ceea ce s-a întâmplat efectiv în partida de astăzi – un meci pe care Svitolina nu l-a putut controla în niciun moment, iar raportul de forțe a fost complet invers față de cel din clasament. Elina s-a apropiat în câteva rânduri de Nadia, dar în realitate nu a putut avea niciun cuvânt de spus în fața tenisului solid, tipic de zgură, al argentiniencei.
Multă vreme s-a spus că în circuitul WTA nu mai există jucătoare tipice de zgură. Sau și dacă există – oricum puține la număr (Lara Arruabarrena, Carla Suarez Navaro) – stilul tradițional de zgură nu mai e, culmea, eficient pe zgură, pentru că s-au schimbat vremurile și agresivitatea sporită poate fi cheia pe suprafața roșie. Nadia Podoroska și tenisul său au demonstrat că tenisul old-school de pe această suprafață încă mai poate aduce rezultate: o jucătoare tradițională de zgură, cu retrageri și mișcări tipice pentru zgură, se califică în semifinalele celui mai important turneu al suprafeței roșii, venind din calificări, la doar a doua ei prezență la Paris.
Podoroska e exact ceea ce se numește jucătoare clasică de zgură: stăpânește toate loviturile posibile, alternează mingile, efectele, traiectoriile, are un forehand greu, cu o priză destul de închisă, întâlnit mai des în ATP decât în WTA, se deplasează cu pași mici și rapizi și are la îndemână o multitudine de alternative pentru a câștiga un punct. Știe cum să folosească această suprafață lentă în favoarea ei, iar de multe ori se deplasează atât de bine încât dă impresia că dansează în jurul mingii.
Este asta o șansă mare ratată de Svitolina? Doar în teorie, având în vedere numele mai puțin sonore ale adversarelor pe care ar fi trebuit să le înfrunte pentru prima ei finală de Grand Slam (Podoroska și apoi Trevisan sau Swiatek) dar și a formei bune pe care ea o arată de câteva săptămâni încoace.
Practic, în tenis e despre ce joci și mai puțin cu cine. Iar astăzi, Podoroska, care nu întâlnise niciodată o jucătoare din top 20, a jucat mai eficient, mai clar și mult mai bine din punct de vedere tactic comparativ cu Svitolina, care a alergat mult, și-a asumat puțin și n-a punctat mai deloc. (Abia la 3-3, 30-30 în setul doi, a venit primul ei forehand câștigător al Svitolinei, adică al șaselea ei winner la total).
Pentru cel mai important rezultat al carierei ei – o finală de Grand Slam! – , Nadia Podoroska va trebui să treacă de Iga Swiatek, cea care a învins-o în două seturi, 6-3, 6-1, pe italianca Martina Travisan. Swiatek și Podoroska, care nu s-au mai întâlnit niciodată, vor avea șansa de a se lupta pentru prima lor finală de Grand Slam din carieră.
Rafael Nadal câștigă indiferent de condiții
„He owns this place”, a explicat Diego Schwartzman la conferința de presă, referindu-se la potențialul (în acel moment) său adversar din semifinale, Rafael Nadal. Câteva ore mai târziu, Rafa a arătat că, indiferent cum ar fi condițiile în care trebuie să joace Roland Garros, lucrurile rămân exact precum în declarația lui Diego.
La o oră înaintată, pe o temperatură foarte scăzută, aproape de 10 grade, și în condiții deloc prielnice pentru tenis, și cu atât mai puțin pentru tenisul lui – toate astea, o premieră pentru el la Paris – Nadal a gestionat excelent un adversar foarte inspirat, câștigând în fața lui Jannik Sinner, 7-6, 6-4, 6-1, un meci încheiat aproape de ora 1:30 la Paris. A fost cel mai serios test al lui Rafa în acest turneu, pentru că vreme de două seturi, Sinner a arătat de ce se spun atâtea lucruri frumoase despre el. Un tenis compact, puternic, matur, cu lovituri la linii, l-a adus pe Sinner în postura de a servi pentru primul set la 6-5, sau în situația de a avea un break avans în setul doi. Dar spectatorii care au înfruntat frigul au fost răsplătiți. Nadal și-a ridicat de fiecare dată nivelul, într-o evoluție care în mod cert, dacă mai erau dubii, îi certifică statutul de mare favorit la titlu. Mai ales că acum nu-l mai are pe Thiem în cale. Cât despre Sinner, vremea lui va veni, e tot mai clar.
A fost meciul 100 la Roland Garros pentru Rafa, ocazie cu care a obținut succesul cu numărul 98. Cifre absolut formidabile. Pentru numărul 99, și șansa unei noi finale, va avea oportunitatea unei revanșe cu Diego Schwartzman, cel care l-a învins la Roma.
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
