Manic Monday înseamnă tradiția Wimbledon de a programa toate meciurile din optimile de finală de pe toate tablourile într-o singură zi. De la anul, tradiția zilei de pauză în prima duminică și cea a Manic Monday vor fi oprite.
Ultimul Middle Sunday, ultimul Manic Monday. De la anul, Wimbledon va mai ceda discret la una dintre tradițiile sale: singurul turneu de Grand Slam care nu programa vreun meci și își închidea porțile în duminica din mijlocul turneului va renunța la acest obicei, trecând la un program ceva mai clasic. Meciurile din optimi, programate (până anul acesta) toate lunea vor fi acum împărțite în două zile.
Obiceiul Middle Sunday a avut legătură și cu o înțelegere mai veche cu locuitorii din zonă, cărora li s-a acordat o zi de liniște drept compensație pentru deranjul provocat de turneu. Până în 1982, nici finala nu se juca duminica. De atunci, organizatorii au fost obligați să încalce, totuși, tradiția duminicii libere în patru ocazii, din cauza condițiilor meteo care dăduseră peste cap programul turneului. Middle Sunday devenea astfel People’s Sunday, o aluzie la faptul că surplusul de bilete apărut astfel era o șansă în plus pentru oamenii care nu prinseseră bilet.
Dincolo de onorarea comunității locale, mai pragmatic, această zi de pauză a fost folosită pentru a permite terenurilor un respiro, un timp extra pentru îngrijitorii terenului să le readucă într-o stare cât mai bună. Însă, pe măsură ce lumea s-a schimbat, iar știința a avansat, avantajele Middle Sunday au început să fie surclasate de dezavantaje.
Pe de o parte, sigur că o zi de respiro e grozavă pentru toți cei implicați în turneu, de la jucători, antrenori, până la jurnaliști. Pe de altă parte însă, nu are mult sens să nu ai tenis într-o zi în care fanii tenisului au liber, sunt acasă și și-ar dori să vadă un meci în direct. De asemenea, oricât de fermecătoare ar fi ideea de a juca toate cele 16 meciuri din optimile de finală în aceeași zi, de la un punct, devine pur și simplu prea mult, ceea ce afectează produsul final. Devine mai greu de urmărit ce se întâmplă în meciuri și cel care pierde, în cele din urmă, e tenisul. În loc de două zile frumos balansate, avem o zi în care fanii sunt liberi, dar nu văd nimic la televizor, și o zi în care nu sunt liberi, dar sunt copleșiți de programări. Renunțarea la Middle Sunday nu e doar o decizie financiară, ci una logică. Dovadă că Wimbledon își păstrează nealterate alte tradiții, inclusiv unele din anularea cărora ar avea mult de câștigat (precum expunerea sponsorilor pe Centre Court).
Așadar, de la anul, nu vom mai avea acest respiro din mijlocul turneului și nici înghesuiala nebunească de luni. Hai să vedem ce ne oferă ultimul Manic Monday în cele două turnee de simplu.
Turneul feminin
[1] Barty vs. [14] Krejcikova
Iată un meci grozav: două dintre ultimele trei câștigătoare ale Roland Garros se întâlnesc pentru prima oară în carieră pentru un loc în sferturile Wimbledon. Deși au câștigat la Paris, Krejcikova și, mai ales, Barty au un tenis foarte potrivit pentru iarbă, iar meciul lor ar trebui să fie o bucurie pentru fanii varietății. În ciuda temerilor, Krejcikova nu pare a suferi deloc de clasica mahmureală de după primul Slam al carierei; la prima ei prezență pe tabloul Wimbledon, Barbora a câștigat trei meciuri nu neapărat simple în contextul ei, cu Tauson, Petkovic și Sevastova. La rândul ei, Ash a depășit și ea niște temeri, în cazul acesta de natură fizică. Accidentarea la șold de la Paris pare depășită: afară de un set cedat în primul tur Carla Suarez Navarro, Barty a fost exactă cu Blinkova și Siniakova.
[WC] Raducanu vs. Tomljanovic
Pe lângă Krejcikova, mai sunt alte trei jucătoare care au atins optimile de finală la prima participare la Wimbledon. Însă niciuna nu a atras atâta atenție precum Emma Raducanu, talentata și sclipitoarea britanică de origine canadiano-româno-chineză. Emma e într-un moment de grație acum – cum am mai văzut peste ani că li se întâmplă unor jucătoare venite din adâncurile clasamentului – și sunt toate șansele ca acest moment să continue. Victoriile ei cu Vondrousova și Sorana Cîrstea nu-s deloc puțin lucru și arată că Emma poate gestiona stiluri diferite. O primește acum pe Ajla Tomljanovic, care după drama din meciul cu Ostapenko, e premiată cu prima ei optime de Slam. O calificare meritată; Tomljanovic a luptat și a tras mult în cariera ei și e o jucătoare mai mult decât competentă (cine poate să uite meciul ei cu Simona de la AO din acest an?).
[30] Badosa vs. [18] Muchova
Două jucătoare cu care probabil ne vom obișnui în a doua săptămână a Slamurilor. Muchova pare că se simte bine în mod particular la Wimbledon, unde a mers până în sferturi la ediția precedentă. Le-a învins aici pe Zhang, Giorgi și Pavlyuchenkova. Badosa a trecut de Bolsova, Putintseva și Linette și încearcă al doilea sfert de Slam consecutiv.
[20] Gauff vs. [25] Kerber
Poate cel mai tare meci al optimilor, la concurență cu Swiatek – Jabeur. Angelique Kerber traversează un reviriment excelent și mult așteptat, iar în condițiile în care tabloul e atât de deschis, nu e nimic greșit să ne gândim la ea drept o potențială câștigătoare aici. Sau, cel puțin, o candidată pentru fazele avansate: ultima oară când Angie a câștigat opt meciuri la rând a fost nevoie de un efort supraomenesc al Simonei Halep ca să o oprească în semifinalele AO 2018.
La rândul ei, Coco Gauff e tot mai puternică, iar vremea când va deveni o competitoare la titlurile mari nu e prea departe. Gauff a trecut cumva de la overrated la underrated în doar doi ani; spre deosebire de meciurile greu câștigate în anul ei de lansare, Gauff câștigă mult mai ușor acum. A ajuns în optimi fără set pierdut.
[8] Pliskova vs. [WC] Samsonova
Cu 10 victorii consecutive pe iarbă în acest an, Samsonova plutește (încă) pe sub radar pentru o potențială surpriză de proporții la acest turneu. După titlul obținut recent la Berlin, Ludmilla le-a scos aici pe Kanepi, Pegula și Sloane Stephens, pentru prima ei optime de finală la un Slam. Karolina Pliskova n-a trecut niciodată de optimi la Wimbledon și, la căderea de formă din ultimele luni, e un pic trecută cu vederea în acest moment. E poate ce avea nevoie cehoaica? O victorie cu o jucătoare atât de în formă precum Samsonova ar face minuni pentru încrederea lui Karo.
[23] Keys vs. Golubic
Altă jucătoare care a pus cap la cap o mică serie în tăcere este Madison Keys, de asemenea fără set pierdut până în optimi. Americanca a învins-o pe Elise Mertens în turul precedent și, dacă o va gestiona pe imprevizibila Golubic, se va întoarce în sferturile Wimbledon pentru prima dată din 2015. Elvețianca are deja două victorii notabile la purtător în acest turneu (Kudermetova, Collins) și traversează anul carierei: are un bilanț de 41-12!
[7] Swiatek vs. [21] Jabeur
Iată două jucătoare care pot merge până la capăt în acest turneu: Swiatek a mai făcut-o deja la Paris, în vreme ce Ons Jabeur e destul de aproape de vârful formei, iar ascensiunea ei constantă din ultimii doi ani e pe cale să-și primească o validare și la un turneu de Slam; după victoria impresionantă cu Garbine Muguruza, nu ar trebui să mai mire pe nimeni dacă Ons va ajunge și mai departe. Va fi unul dintre meciurile de văzut ale Manic Monday, o ciocnire greu de anticipat între tenisul surprinzător al lui Jabeur și una dintre jucătoarele circuitului în ultimul an.
[18] Rybakina vs. [2] Sabalenka
Aryna Sabalenka a făcut un turneu bun până acum, onorându-se cu bine de statutul de favorită 2. Cum bielorusa avea doar o victorie la Wimbledon până anul acesta, așteptările în ce o privește erau ponderate. Acum, Aryna are o altă oportunitate să se califice în primul ei sfert de Slam al carierei. În față îi stă însă o jucătoare care și-a regăsit energia bună recent și a redevenit greu de bătut. Debutantă la Wimbledon, Rybakina are posibilitatea de a se califica în al doilea sfert de Slam consecutiv, după ce luna trecută a reușit să ajungă în această fază în premieră, după victoria cu Serena Williams.
Turneul masculin
[1] Djokovic vs. [17] Garin
Chilianul a făcut o treabă excelentă în acest turneu, arătând că poate să joace bine și dincolo de zgură, dar nici traseul n-a fost unul din cale afară de complicat. Dincolo, Djokovic încă n-a fost testat cu adevărat în acest turneu, și ar fi un șoc de proporții ca sârbul să aibă de suferit în acest meci.
Fucsovics vs. [5] Rublev
De ce îți e frică, nu scapi. Marton Fucsovic aproape că i-a implorat pe zeii tenisului să nu i-l mai trimită în cale pe Rublev, dar cei doi sunt față în față în acest an pentru a patra oară (plus un alt meci înaintea căruia maghiarul s-a retras). Rublev le-a câștigat pe toate patru și pornește ca mare favorit și cu această ocazie, în ceea ce este prima lui apariție în săptămâna a doua la Wimbledon.
[25] Khachanov vs. Korda
De când a ajuns în optimile Roland-Garros de anul trecut, Korda continuă să impresioneze, iar viitorul lui arată bine de tot. Sebastian a cules și aici câteva victorii notabile: i-a eliminat pe Alex De Minaur (un titlu pe iarbă înaintea Wimbledon) și pe Dan Evans, un adversar dificil pe iarbă. Khachanov e prin preajmă de ceva vreme acum, dar să nu ne mirăm dacă pe termen lung, plafonul lui Korda se va dovedi mai înalt decât cel al rusului. O surpriză (pe hârtie) este posibilă aici.
[10] Shapovalov vs. [8] Bautista Agut
Denis Shapovalov și-a respectat idolul în cel mai sportiv mod cu putință: dând tot ce poate. Canadianul a pus capăt traseului lui Andy Murray în turul anterior, în trei seturi fără mare istoric. Va avea probabil mai mult de tras contra lui RBA și ale lui lovituri foarte plate, ceea ce-l face pe spaniol o amenințare pe iarba de la Wimbledon. E prima întâlnire dintre cei doi, ceea ce face meciul un pic greu de anticipat.
[7] Berrettini vs. Ivashka
Campion la Queens înainte de Wimbledon, Matteo Berrettini a adus această formă și la All England Club, gestionând bine un tablou relativ ofertant. Italianul pleacă favorit și contra bielorusului Ivashka, aflat la cel mai bun sezon al carierei și la cel mai bun traseu de Slam (un singur set pierdut până aici).
[16] Auger-Aliassime vs. [4] Zverev
Felix Auger-Aliassime a beneficiat de abandonul lui Nick Kyrgios în turul anterior, iar asta nu e o veste rea pentru canadian, care a jucat destul de mult tenis recent. FAA are un head-to-head slab cu Zverev, la care a pierdut toate cele trei întâlniri, asta și pentru că germanul face o treabă foarte bună așteptând erorile canadianului în spatele terenului. Vremurile în care Zverev se chinuia în primele patru tururi la Slamuri par a fi demult apuse; germanul își construiește în tăcere un alt traseu bun (după finala de la USO și semifinala de la RG), iar pe această parte de tablou pare cel mai bine poziționat pentru o finală.
[6] Federer vs. [23] Sonego
Pe la începuturile 30-0, scriam (și glumeam în echipă) că Federer ar putea ajunge și la 40 de ani cu ușurință în turul 4 al unui Slam, în special pe iarbă, pentru că pur și simplu știe cum să câștige astfel de meciuri. E drept, nu îmi imaginam atunci că Federer chiar va mai fi activ la aproape 40 de ani; doar și acest aspect în sine îl face pe Roger special.
Dacă este însă contender la acest titlu? Asta-i o cu totul altă discuție, iar după primele trei meciuri, juriul e încă indecis în ce-l privește pe Federer. În mod clar norocos în primul tur, Roger n-a avut (sau n-avea cum să aibă) vreo emoție cu Gasquet, apoi a stat bine (exceptând un scurt blip din finalul setului al treilea) cu Norrie, în drum spre victoria cu numărul 1250 a carierei. Una peste alta, misiune îndeplinită: nimeni nu se aștepta de la el să strălucească în prima săptămână, obiectivul era, în primă fază, să adune victorii și încredere și să evite să stea prea mult pe teren.
Destui văd un meci ușor cu Sonego și unul greu cu Medvedev; poate va fi, de fapt, invers? Federer tinde să domine în match-up-ul cu Medvedev, iar Sonego nu mai e chiar puștiul neexperimentat pe care Federer l-a expediat în trei seturi în primul tur la Roland-Garros 2019. Dintre toți adversarii lui Federer de până acum, italianul pare a fi cel cu cele mai multe arme la îndemână și cel mai în formă. Sonego nu strălucește însă la retur, iar serviciul lui Federer ar trebui să fie suficient ca să facă treaba de Manic Monday și să-l readucă pe Federer în sferturi la Wimbledon.
[14] Hurkacz vs. [2] Medvedev
Până la Federer – Medvedev, să nu-l uităm pe Hurkacz. Polonezul este un demn urmaș al lui Andy Murray, în sensul că se simte bine și pe iarbă, și a ajuns în optimi fără set pierdut. Dacă va servi bine și va rezista de pe baseline, Hurkacz are o șansă mai mare decât pare contra lui Daniil, care și-a consumat deja câte ceva din (numeroasele lui) vieți, în meciurile grele cu Struff și Cilic (revenire de la 0-2 la seturi).
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
