„Tablourile sunt menite să se destrame”. Mult a fost, mult a mai rămas: cum arată turneul feminin de la Roland Garros pe linia dreaptă
Camelia Butuligă | 3 iunie 2019Simona va avea o adversară din grupul jucătoarelor precoce și talentate: poloneza Iga Swiatek, periculoasă din cel puțin două motive. Are un tip de joc care în trecut a fost deseori kriptonită pentru Simona (agresiv cu lovituri în forță) și nu are absolut nimic de pierdut.
„Tablourile sunt menite să se destrame” – STEPHENS, Sloane
E amuzant că Sloane a spus asta – pentru că așa s-a și întâmplat cu jumătatea ei de tablou, unde ea a rămas cel mai mare cap de serie (7) și singura cu experiență la acest nivel. Partea de jos a tabloului a fost generoasă cu debutantele: Konta este prima britanică în sferturi la Roland Garros din 1983, Martic face primul ei sfert de Slam și devine prima croată în sferturi la Paris de la Iva Majoli în 1998, iar Vondrousova confirmă anul excelent pe care l-a avut de la Australian Open încoace (cele mai multe victorii din WTA). Toate trei au jucat bine în sezonul de zgură, așa că ajungerea lor în sferturi, deși în premieră, nu-i chiar o surpriză.
În drumul spre sferturi, Marketa nu a pierdut niciun set, iar în cele câștigate nu a pierdut mai mult de patru gameuri, servind un covrig Potapovei și unul Sevastovei. Scurtele cehoaicei fac în continuare ravagii, iar jocul ei, un hibrid interesant între servicii puternice, defensivă și varietate, e foarte greu de contracarat.
Lucrurile s-ar putea să se schimbe în sferturi, unde se va vedea cu Martic, o adversară dificilă, contra căreia a pierdut toate meciurile jucate: două anul trecut și două anul acesta. Cel mai recent a fost finala de la Istanbul, pe care Martic a câștigat-o întorcând-o după un prim set pierdut. Dacă ne luăm după acea finală, și la Paris ambele își vor folosi varietatea și talentul pe zgură pentru a oferi un spectacol excelent.
Martic și-a făcut și ea un parcurs destul de lejer în primele trei tururi, fără set pierdut și maxim trei gameuri pierdute pe set la adversare complicate (Jabeur, Mladenovic, Pliskova), dar s-a întrebuințat serios în optimi contra Kaiei Kanepi pe o căldură ucigătoare. În săptămâna a doua vremea se schimbă radical: temperatura va scădea dramatic în comparație cu acest weekend însorit și vor apărea ploile, așa că terenurile vor fi mult mai lente, făcând loviturile direct câștigătoare mult mai greu de realizat. De văzut cine va fi avantajată dintre ele.
Cine va fi cel mai dezavantajată de un teren mai lent: Johanna Konta. O specialistă a suprafețelor rapide, britanica a reușit în sfârșit în acest an să translateze și pe zgură jocul ei în forță, bazat pe lovituri grele. După ce la toate participările anterioare ieșise în turul 1, a venit anul acesta la Paris cu două finale pe zgură: Marrakech și Roma.
Are un h2h interesant cu Sloane: 2-0, ambele meciuri câștigate în acest an, ultimul chiar la Roma, întors după pierderea primului set. Și Konta a defilat până acum la Paris: doar un set pierdut la Lauren Davis, nu mai mult de patru gameuri pierdute per set câștigat, și în optimi a învins-o destul de expeditiv pe Vekic. Sloane a mai ezitat pe parcurs: și ea are tot un singur set pierdut, dar în cele câștigate s-au strecurat două tiebreakuri. Duminică, însă, americanca a etalat tenisul ei măsurat, executând-o tacticos pe Garbine în două seturi: 6-4, 6-3.
Nu m-aș bucura prea mult de această jumătate de jos văduvită de staruri: lipsa capilor mari nu înseamnă că jucătoarele rămase nu sunt periculoase. Avem o câștigătoare de Slam și finalistă anul trecut aici și trei jucătoare care au performat foarte bine pe zgură anul ăsta. Oricine ar ieși din această jumătate nu trebuie în niciun caz subestimată.
Bun, să trecem acum la jumătatea de sus. De luni până vineri avem un mare semn de întrebare din cauza vremii, care se anunță instabilă. Simona e programată ultima pe Chatrier, după două meciuri masculine dintre care al doilea (Thiem – Monfils) are potențial să se lungească. Să sperăm că vom avea baftă și nu va ploua serios, iar Monfils și Thiem nu se vor apuca să facă pe eroii cu un meci de cinci seturi.
Acestea fiind spuse, să vedem cine-a mai rămas: Simona este cel mai mare cap de serie de pe tablou, iar celelalte favorite sunt Barty (8) și Keys (14), care, dacă își câștigă meciurile, se vor întâlni în sferturi. Ambele vor avea de trecut de adversare similare ca stil cu al lor: Keys o are pe Siniakova, încă euforică după succesul contra Osakăi. De văzut dacă tânăra cehoaică va putea să se adune și să trimită acasă încă un bombardier. Barty joacă cu Kenin, euforică după succesul contra Serenei. Aceeași întrebare și la ea ca la Siniakova. Amândouă vor fi nevoite să revină rapid cu picioarele pe pământ și să o ia de la capăt contra unor adversare mai experimentate – lucru nu chiar ușor.
Simona va avea o adversară din grupul jucătoarelor precoce și talentate: poloneza Iga Swiatek, periculoasă din cel puțin două motive. Are un tip de joc care în trecut a fost deseori kriptonită pentru Simona (agresiv cu lovituri în forță) și nu are absolut nimic de pierdut. A ajuns până aici în mod nesperat, după ce era cât pe ce să nu intre contra Monicăi Puig, pentru că se accidentase la spate. A intrat totuși și, cum-necum, a întors meciul după ce pierduse primul set cu 6-0.
Acum, rămâne de văzut cât de serioasă a fost acea accidentare. Dar dacă presupunem că Swiatek va fi aptă de joc, scorurile cu care și-a câștigat seturile până acum sunt neechivoce: doi covrigi și restul la 3. Simona va trebui să fie cu ochii-n patru: o adversară în premieră, cu joc agresiv, care nu are nimic de pierdut, pe când ea are.
Dacă trecem, cu ajutorul vremii, de acest meci, Simona va avea încă o adversară neașteptată: fie tot o adolescentă bombardier (Anisimova), fie o jucătoare clasică de zgură (spaniola de origine basarabeană Bolsova).
În ciuda numelor fără renume care o înconjoară, nu aș pune șampania la rece de acum. Da, Simona e favorita pe hârtie, dar să ne amintim că meciurile nu se câștigă pe hârtie, ci pe teren, și niciuna din aceste fete nu intră pe teren ca să piardă. Un tablou feminin decimat prezintă cel puțin la fel de multe capcane ca unul în care capii mari de serie ar fi progresat, doar că sunt diferite. Vorba englezilor, dintre doi diavoli, e mai bun ăla pe care-l cunoști. Acum însă, pentru următoarele două meciuri suntem înconjurați de diavoli pe care nu-i cunoaștem. Cred că e o tactică bună ca Simona să rămână precaută și alertă, și la fel și noi.
The Grand Slam Life is the best life!
Îmbracă-te de Roland Garros! Viață de Slam, tricou de Slam!
Comandă acum un tricou Grand Slam Life din 30-0 Shop!
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
