Știi când încep, dar nu știi când se termină. Programarea meciurilor, o ecuație din ce în ce mai complexă în tenis

În timp ce scriu acest articol, Andy Murray se chinuie să se strecoare în tiebreakul setului doi contra lui Bautista-Agut după ce a pierdut primul set cu 6-1. Ultimul lucru pe care l-ar vrea Murray e să fie din nou condus cu 2 seturi la zero. Acum două zile, meciul său contra lui Thanasi Kokkinakis a început la 10 seara și s-a terminat la 4:05 dimineata, stârnind un val de declarații și indignare din partea fanilor și jucătorilor. În topul meciurilor care s-au terminat cel mai târziu în istoria tenisului, acesta este pe locul 3, depășit doar de Zverev-Brooksby în Acapulco anul trecut (4:54) și Hewitt-Baghdatis tot la AO în 2008 (4:34). Dintre toate recordurile pe care un meci le poate doborî, cred că acesta este printre cele mai puțin dorite. 

„Dacă copilul meu ar fi copil de mingi la un turneu și s-ar întoarce acasă la 5 dimineața, ca părinte, nu mi-ar conveni deloc”, a spus Murray. „Nu este benefic pentru ei sau pentru arbitri și oficiali. Nu cred că este grozav nici pentru fani. Nu este bine pentru jucători.” A adăugat: „În loc să fie un meci legendar între Murray și Kokkinakis, se termină într-o farsă”.

Ce este mai îngrijorător pentru oficiali e că acest exemplu nu este izolat. În ultimii ani, tendința meciurilor de a deveni din ce în ce mai lungi sabotează planul Slamurilor de a face sesiunea de seară profitabilă, oferind două meciuri deținătorilor de bilete. Roland Garros a fost criticat din toate părțile anul trecut, primul an în care au introdus o sesiune de seară destul de târzie (ora de incepere 20:45) cu un singur meci. Au fost criticați fie pentru că meciurile s-au terminat târziu în noapte, fie pentru că nu au programat decât majoritar meciuri masculine. E greu să împaci și divertismentul, și sănătatea fizică și mentală a jucătorilor, și echitatea de gen, și profitabilitatea turneului.

Wimbledon nu se confruntă cu aceasta dilemă pentru că sunt obligați să respecte o reglementare locală care interzice orice meci după ora 23:00. Au mai fost și acolo meciuri întrerupte, dar măcar nu poate fi tras la răspundere doar turneul. Însă US Open și Australian Open, care își bazează modelul de afaceri pe sesiunile de seară, au acum o problemă care nu mai poate fi ignorată. Anul trecut Alcaraz a avut la New York meciuri epuizante  contra lui Cilic și Sinner care s-au terminat după ora 2:00 noaptea. Spaniolul a reușit să câștige titlul, dar te poți întreba cât a contribuit acel efort la recentele lui accidentări. Tenisul este un sport de uzură – ore în șir jucate la o intensitate incredibilă într-un interval de doar câteva zile își spun cuvântul mai devreme sau mai târziu. 

Kyrgios este alt client fidel al sesiunilor de seară, datorită succesului pe care îl are la fani. Openul american de anul trecut a fost o încercare și pentru el, din cauza startului târziu al meciurilor. ”Ajungeam la culcare abia la 4 dimineața. Cu atîta adrenalină în sistem mi-era greu să adorm, mă uitam pe tavan minute în șir. E greu să evoluezi la nivel ridicat în meciul următor când nu dormi ca lumea. E epuizant.”

Meciurile târzii pun probleme și după le câștigi, dar mulți jucători și jucătoare sunt deja epuizati când intră pe teren din cauza așteptării care poate dura cu orele. Trebuie să fie alerți și pregătiți să intre oricând, dar nu stresați. Trebuie să fie încălziți, dar nu obosiți. Trebuie să fi mâncat, dar nu prea mult. E un echilibru foarte greu de atins. Ieșirile lui Jabeur și Sakkari la acest Australian Open, ambele în meciuri târzii, au trecut poate neobservate, dar cu siguranță au fost influențate și de programare.  

Cum s-a ajuns aici?

În anul 2000 în WTA nu a existat nici un meci peste 3 ore, spre deosebire de nu mai puțin de 55 anul trecut; la băieți trebuie că e o situație similară. Jucătorii, atât băieții cât și fetele, sunt din ce în ce mai rezistenți din punct de vedere fizic, iar valorile în top 100 sunt mult mai apropiate decât acum 10 sau 20 de ani.

Alte factori, mai puțin evidenți, contribuie și ei. Craig Tiley, directorul AO, spune că ceasul pentru măsurarea timpului dintre puncte a avut un efect invers, per total. ”Sunt jucători care acum își iau mereu maximum de timp între puncte, pentru că pot să vadă ceasul.” Nicolás Pereira, antrenor și analist TV crede că accesul antrenorilor la statistici și date analitice complexe a uniformizat în plus performanțele jucătorilor. 

Încetinirea suprafețelor din ultimul deceniu și ceva, mai ales pe sintetic, este alt factor care influențează lungimea schimburilor. Anul acesta, colac peste pupăză, Australian Open folosește niște mingi despre care jucătorii spun că devin mai pufoase și deci mai grele foarte repede. Jucătorii s-au plâns că la două gameuri de la schimbarea mingilor nu mai pot face lovituri câștigătoare decât cu mare efort . Acest lucru este și mai pronunțat seara, când temperatura scade, iar vremea rece cu ploi din primele zile ale turneului nu a ajutat nici ea deloc. 

Cum se face programarea meciurilor la un turneu?

De obicei, turneele țin o ședință special dedicată după-amiaza, pentru a avea destul timp să promoveze programul următoarei zile, și pentru a le da timp fanilor și jucătorilor să se organizeze. La întâlnire iau parte reprezentanții turneului, ai ATP și WTA, arbitrul-șef și reprezentanții televiziunilor locale și internaționale. ”Uneori în aceste întâlniri e mai multă competiție decât pe teren”, spune Peter Johnston, care a fost până acum câțiva ani adjunctul lui Craig Tiley. 

Dacă mai intervin și alte probleme, cum ar fi întârzieri din cauza vremii nefavorabile, lucrurile se complică considerabil. Turneul de dublu, care începe de obicei după câteva zile după cel de simplu la un Slam, adaugă un nou nivel de complexitate. Întâlnirea de după-amiază se poate transforma în două întâlniri separate, una special dedicată televiziunilor.  

“ESPN poate zice: vrem meciul lui Fritz la oră de maximă audiență în SUA. Reprezentanții jucătorilor pot să zică: vrem ca jucătorul cutare să înceapă turneul marți, sau jucătoarea cutare a jucat două meciuri ziua și vrea următorul meci seara.” 

Peste toate, turneul trebuie să se asigure că jucătorii care vor fi potențiali adversari în turul următor au parte de aproximativ aceeași perioadă de odihnă între meciuri. 

În condiții ”normale”, programarea a zeci de meciuri în decurs de câteva zile este o operațiune extrem de complicată, fără a mai pune la socoteală vremea din ce în ce mai haotică sau tendința spre prelungirea meciurilor din ultimii ani. 

Ce e de făcut? 

Comunitatea tenisului este de acord că are o prblemă, dar deocamdată este în faza de brainstorming. Se aruncă pe masă tot felul de soluții, de la cele radicale (2 din 3 seturi și pentru băieți la Slamuri, sau tie-break la 10 în loc de setul cinci), la cele mai soft (ajustarea orelor de începere ale sesiunilor sau a celor 25 de secunde dintre puncte, un singur meci în sesiunea de seară, ori curfew ca la Wimbledon)

Tenisul e singurul sport în care jucătorii au ajuns să joace meciuri de 4-5 ore noaptea, uneori de mai multe ori de-a lungul aceleiași săptămâni. Vineri, Asociația Jucătorilor Profesioniști condusă de Novak Djokovic a făcut această declarație: ”Ne dorim să explorăm modalități diferite de programare a meciurilor, care să asigure sănătatea jucătorilor și fanilor.”

O soluție mai puțin drastică este marcarea anumitor meciuri din program cu mențiunea ”posibilitatea mutării pe alt teren”. Cel puțin jucătorii vor fi ști că, în caz că intervine ceva, meciul lor poate fi mutat. Nu e plăcut, dar poate da organizatorilor o marjă de manevră. 

Craig Tiley, directorul AO, spune că jucătorii sunt rezistenți la ideea unei ore limită pentru meciuri, ca la Wimbledon. Mai ușor de acceptat decât o oră limită (curfew) ar fi o modificare a orei de începere a sesiunilor de zi și de seară. Acum un deceniu și ceva, sesiunea de zi la AO începea la 10 dimineața. Cât despre sesiunea de seară, AO a mutat-o mai devreme acum câțiva ani (de la 19:45 la 19:00), dar se pare că nu e destul. Poate ar trebui împinsă chiar mai devreme, la 18:00? 

Cât despre ideea unui singur meci în sesiunea de seară, Tiley spune că studiile de piață pe care le-au făcut nu recomandă acest lucru. Chiar dacă s-ar alterna un meci de fete cu unul de băieți în zile diferite, și s-ar adăuga la acestea un meci de dublu sau un demonstrativ al legendelor ca back-up, sunt probleme și cu această variantă. Una este că turneul de dublu începe mai târziu decât cel de simplu, iar un meci demonstrativ nu va suscita un interes similar, de unde vor rezulta mai puține venituri din bilete. O simulare făcută pe Arena Margaret Court a arătat o scădere de 400 000 de dolari pe zi în încasări în cazul unei sesiuni de seară cu un singur meci.   

Se pare că o soluție minune, care să mulțumească pe toată lumea nu există deocamdată. ”Dacă jucătorii decid că vor o oră limită la care meciurile să se întrerupă seara, bun, atunci facem asta, ” a declarat Craig Tiley. ”Suntem deschiși la soluții, mereu am fost. Nu e prima dată, mereu am făcut ajustări.”

Între timp, nesurprinzător, Murray a pierdut în patru seturi contra lui Bautista-Agut. Până când oficialii vor implementa o soluție, jucătorii vor plăti în continuare prețul meciurilor nocturne, fie în înfrângeri, fie în accidentări.