Sorana: „Am văzut genunchiul ieșit. Striga ‘Sorana, ajută-mă’. A fost sfâșietor să o văd în felul ăla”
Adrian Țoca | 6 iulie 2017“Am sărit fileul si am dat cu ochii de genunchi. Nu mai văzusem așa ceva în viața mea, o astfel de accidentare. Așa că de asta poate am fost și eu șocată. Apoi cred că am țipat către arbitrul de scaun să aducă ajutoare sau pe cineva, căci era o accidentare serioasă. Ea tot spunea Sorana, ajută-mă, Sorana, ajută-mă. I-am răspuns cu Sunt aici, sunt aici.”
Sorana a ajuns cu ochii roșii la o conferință la care, în contextul evenimentelor, a venit foarte multă presă de limba engleză. “A fost sfâșietor să o văd în felul ăla”, a început ea să povestească. “Am lovit o minge în direcția ei, nu am văzut foarte bine ce s-a întâmplat. Doar că ea era pe căzută pe teren. Am auzit-o strigând, m-am dus la ea, i-am văzut genunchiul ieșit. Apoi m-am întors (n.n. către oficiali) și le-am spus să aducă o targă sau ceva. Cred că toată lumea a înghețat. Nimeni nu avea reacție. A fost sfâșietor pentru că ea a intrat în șoc și a durat un pic până a ajuns echipa medicală la fața locului. O vreme am fost doar eu, soțul ei si fizioterapeutul meu. Fizioterapeutul meu a sărit din tribună să ajungă acolo.”
“Nu e deloc ușor, căci la finele zilei, nu mai discutăm doar despre tenis aici. Noi suntem ca o familie și ne dorim ca fiecare să fie bine, nici nu mai contează cine câștigă și cine pierde, dar când ieșim din turneu, vrem ca toți să fim ok. Sper să nu fie atât de grav cum părea și să se recupereze repede. Sunt tare tristă pentru ce tot ce s-a întâmplat.”
Bethanie Mattek-Sands câștigase ultimele trei turnee de Grand Slam la dublu și avea speranțe că va reuși să-l câștige și pe cel de-al patrulea, alături de Lucie Safarova. Cehoaica a venit la teren să vadă ce se întâmplă și a fost văzută în lacrimi. Ulterior, a pierdut meciul ei de simplu (cu Shelby Rogers), și, foarte apăsată de emoții, a spus la conferința de presă că a ținut legătura cu Justin, soțul lui Bethanie, și că este foarte marcată de ghinionul prietenei ei.
Rugată să detalieze primele secunde când a ajuns lângă Bethanie, Sorana a completat: “Da, genunchiul ei era într-o poziție nefirească. Nu am mai văzut așa ceva, poate doar în filme. Și da, m-am panicat și eu un pic. Apoi am strigat după ajutor, dar nu venea nimeni. Am încercat să o liniștesc atât cât mi-a fost cu putință. Dar puteai simți durerea.”
“Am sărit fileul si am dat cu ochii de genunchi. Nu mai văzusem așa ceva în viața mea, o astfel de accidentare. Așa că de asta poate am fost și eu șocată. Apoi cred că am țipat către arbitrul de scaun să aducă ajutoare sau pe cineva, căci era o accidentare serioasă. Ea tot spunea Sorana, ajută-mă, Sorana, ajută-mă. I-am răspuns cu Sunt aici, sunt aici. A fost greu pentru că tot repeta Sorana, ajută-mă. I-am spus Sunt aici, dar tu ești puternică, poți trece peste asta. Am încercat și eu, dar evident că mă simțeam inutilă. În acel moment în care ea țipa tare, văzând și genunchiul, a fost tare dificil. Mi-aș fi dorit să pot face ceva mai mult de atât.
Despre reacția oficialilor, Sorana a spus: “Eu cred că ar trebui să ne uităm pe video, pe toată înregistrarea, să vedem ce s-a întâmplat. Pentru mine, pentru că eram acolo, pe jos, a fost ca și când a durat o eternitate. Eram doar eu, soțul ei și fizioterapeutul meu. A durat mult să ajungă targa, nici nu știu pentru cît timp a stat întinsă pe teren, vreo 10, 15 minute. Pentru mine, asta înseamnă mult timp.”
Ulterior, a nuanțat: “Da, de fapt nici nu am procesat asta încă, pentru că totul s-a întâmplat din senin. Dar nu vreau să spun mai multe. Dacă cineva vrea să verifice, probabil că ar trebui să se uite la video și să cronometreze să verifice cât timp a durat. Pentru mine, care eram acolo, a părut că a durat foarte mult timp. Nu știu, mai sunt sporturi în care, dacă se întâmplă ceva, primești ajutor imediat. De exemplu, la fotbal, la box, la restul, e imediat. Aici însă, a durat o vreme. Așa că sigur că te întrebi ce s-ar întâmpla dacă ar fi vreo problemă la inimă sau ceva similar.”
Întrebată cum se simte ea, dacă e marcată de cele întâmplate, Sorana a spus: “Da, dar asta nu e despre mine. La momentul ăsta, ar trebui să nu fie deloc despre mine, ci doar despre ea. Ea e cea care e în suferință, în spital în clipa asta. Din partea mea, eu am încercat doar să ajut cât am putut, să o alin, să fiu acolo. Bethanie îmi e prietenă. Ne înțelegem tare bine. E o fată foarte bună. Nu vrei așa ceva să se întâmple nici celi mai mare dușman, cu atât mai puțin prietenei tale…”
Heartbroken for what happened to @BMATTEK today!
I love you girl, you are strong, you will get through it! My thoughts are with you Beth ❤ pic.twitter.com/ztdNWJZJXl— Sorana Cirstea (@sorana_cirstea) July 6, 2017
„Umărul… rezistă”
Am întrebat-o pe Sorana cum se simte ea, pentru că a avut parte, la rându-i, de un medical timeout. “Umărul… rezistă 🙂 Normal, încă nu este 100 la 100, n-am avut suficient timp să îl refac, dar e ok cât să pot juca. Vom vedea mai departe.“
Despre meciul în sine, în ciuda felului în care a obținut calificarea, Sorana ia cu ea felul în care a luptat pe finalul setului doi, când înfrângerea plana periculos. Am întrebat-o despre mingile de break de la 3-4, salvate spectaculos, dar ea vede întâi șansele ratate în setul 1.
“Sincer, eu o văd pe partea cealaltă, că nu trebuia să pierd primul set, acolo la 4-4 am avut minge de break, apoi aș fi putut să închid un 6-4 și probabil ar fi mers altfel. Un pic atipic jocul ei, m-a scos din ritm, a durat ceva până să găsesc unde trebuie s-o pasez, ce trebuie să fac, însă mă bucur cel mai mult pentru lupta de azi și pentru faptul că am stat acolo fiecare punct și am tras de mine până la final.
La 3-4 nu m-am gândit la nimic. Nu te gândești nimic, nici nu știi cât e scorul, te gândești la fiecare punct în parte, și în fiecare punct mă gândeam să fiu agresivă, să fiu curajoasă și mai mult de atât n-am ce să fac.“
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română