Sorana Cîrstea se oprește în sferturile de finală la US Open, învinsă de o Muchova în zi de grație

Sorana Cîrstea a fost învinsă în sferturile de finală de la US Open de Karolina Muchova, scor 6-0, 6-3. Muchova o va întâlni în prima semifinală pe Coco Gauff, favorita 6, într-o reeditare a recentei finale de la Cincinnati.

După două victorii de top în fața favoritelor 4 (Rybakina) și 15 (Bencic), Sorana nu a mai găsit soluțiile pentru a o depăși și pe favorita 10, cehoaica Muchova care i-a pus probleme constant de-a lungul acestui an și care s-a dovedit de netrecut și la acest turneu excelent al Soranei.

Ca pentru a-și păstra reputația de unul dintre cele mai dure sporturi din lume, tenisul găsește mereu moduri noi de a-ți transmite că, indiferent de cât de bine ajungi să joci, e nevoie întotdeauna de mai mult. Că întotdeauna e după colț cineva care te poate readuce rapid cu picioarele pe pământ. Sistemul acesta de tablou eliminatoriu, atât de diabolic în simplitatea lui, este, de fapt, infernal de cucerit, în special într-un Grand Slam – oricât de la îndemână avem uneori impresia că este. O zi mai proastă și ești out, și turneul e gata. O zi normală, dar una senzațională a adversarului și ești out, și turneul e gata. Nu-i tur-retur, nu mergi mai departe cu două egaluri și o victorie, nu te califici la punctaveraj. Trebuie să faci cumva să câștigi ultimul punct.

Iar asta poate fi o misiune imposibilă într-un meci în care și să faci un game pare o muncă de Sisif. E rar să vezi o jucătoare adunând 23 de puncte și totuși să piardă setul cu 6-0, dar asta i s-a întâmplat Soranei în primul set cu o Karolina Muchova cu care n-a fost chip de înțeles azi. Pur și simplu a fostunplayable.

Ar fi nenecesar de abordat discuția despre meci în general, și despre primul set în particular, din perspectiva a ce n-a făcut bine Sorana. N-a fost un caz de clacare sub presiunea ocaziei; n-a fost o situație de alegeri neinspirate, de oscilații de formă frustrante, de lipsă de voință. Azi a fost despre ce a făcut Muchova, despre cum a dictat jocul, despre intensitatea pe care a adus-o, despre cum a simțit mingea încă din start, despre cât de în elementul ei a arătat încă de la prima minge, parcă plutind în schimburi, în timp ce găsea lovituri direct câștigătoare incredibile cu o nonșalanță dezarmantă.

Singurul mod prin care Sorana ar fi putut altera direcția în care a pornit și a continuat meciul ar fi fost să lovească lights-out, să o spulbere de pe teren pe Muchova cu putere pură, ceea ce e ușor de zis, și greu de făcut. Ar mai fi ajutat să servească mai bine în start, unul dintre obiectivele trasate de Thomas Johansson, care spunea la un interviu cu câteva minute înainte de meci că e important să pună multe servicii unu în teren, să o țină pe Muchova departe de fileu și, mai apoi, să țintească frecvent partea de rever a cehoaicei.

Serviciul, singura parte controlabilă 100 la 100 de Sorana, n-a declanșat însă din start. Deși a încheiat meciul punându-l pe primul în teren la un procentaj de 60 la sută, Sorana a câștigat doar 39 la sută din aceste puncte. În primele trei game-uri, care au setat tonul, Sorana era chiar mai jos, la un procentaj de 45 la sută first serve in. Muchova a intrat pe teren aducând o intensitate pe care n-am văzut-o la ea în restul turneului, a simțit dreapta bine și a început să dicteze cu un forehand plat, fără să aibă nevoie să mixeze prea mult. În acele prime trei game-uri a făcut cinci winners și n-a greșit o minge.

Acel game patru – care a fost un set întreg în sine, într-un fel – s-a dovedit momentul pivotal al întregului meci, șansa Soranei de a pune piciorul în prag. Și câte șanse au fost. Românca era în joc, a început să-i găsească reverul Muchovei, să obțină câteva erori și să-și ofere oportunități. Și au tot venit, și s-au dus. Una, două, trei, șapte, nouă mingi de break au venit și s-au dus. Dintre ele, cinci au fost salvate de Muchova cu winner. Și nu orice fel de winner, cele mai multe dintre ele, execuții tehnice impresionante.

Game-ul a durat 19 minute și a avut 10 egalități. Era normal că pierderea lui avea să atârne greu asupra Soranei, chiar mai greu decât condițiile de joc dificile. Meciul a început la 32 de grade și umiditate 50 la sută; de când e acoperiș pe Ashe, aerul nu mai circulă ușor cum o făcea, așa că în zilele cu umiditate așa de ridicată, jucătorii pur și simplu aleargă într-o saună.

Și totuși, Sorana s-a dus la 40-15 pe serviciul următor. Un hold acolo, la 0-4, i-ar fi dat aer și ar fi ajutat-o să se așeze un pic în meci. Nu ar fi relansat, probabil, setul, dar i-ar fi dat timp să se încarce pentru următorul set. De unde. Muchova a legat un passing, apoi un lob absolut imposibil; frustrată, Sorana a forțat două mingi, așa că a venit alt break. Karolinei chiar i-a ieșit totul, până și o ramă la mingea de set.

După un 0-6 în 43 de minute, o durată (evident) anormală pentru un set la zero, Sorana n-a dezarmat și a căutat să facă ajustări. A fost mai atentă pe a doua lovitură în schimburi, reușind s-o țintuiască mai mult pe Muchova, să o ținî mai mult în spate. Plasamentul și selecția loviturilor s-au îmbunătățit. I-a găsit reverul cu câteva mingi înalte, eficiente. „I love how you’re working her right now”, i-a strigat Thomas Johansson, după ce Sorana a făcut break-ul, desprinzându-se la 2-0.

Doar că Muchova a fost literalmente de neînduplecat azi. De la 0-2 a jucat chiar mai bine decât o făcuse oricum în primul set. A egalat cu o varietate de execuții minunate – un passing defensiv de forehand în cross, urmat mai târziu de un forehand în lung de linie din alergare absolut glorios (și incredibil de greu de executat). Plus alte loburi, plus alte passinguri. Afară de scurte, am văzut tot arsenalul cehoaicei la lucru.

Sorana a rămas acolo, a fost vocală, s-a încurajat constant, a tras de ea ca să facă cumva un game important la 2-2. A găsit câteva servicii cu efect, a cumpărat câteva puncte și l-a făcut până la urmă, revenind de la 0-30. Dar n-a putut să-și creeze oportunități pe returul următor și, când a servit iar, a făcut, la 3-3, poate singurul ei game cu adevărat slab din tot meciul, poate stoarsă după tot efortul de a sta lângă Muchova. Break-ul acela la zero s-a simțit decisiv, și așa a și fost. Cehoaica n-a mai lăsat nimic, nici măcar la 5-3, când a făcut break-ul iar, revenind de la 40-0.

Muchova a încheiat meciul cu cifre wow, 32 de winners și doar 15 erori, în ceea ce a fost poate cel mai impresionant nivel văzut la vreo jucătoare pe tabloul feminin până în acest moment. Repartiția pe seturi ne arată cum, atunci când Sorana și-a ridicat nivelul și eficiența în setul al doilea, Muchova și le-a ridicat și ea și mai mult (14W | 8 UE Muchova în setul 1 – 4W/12 UE Sorana; apoi, în setul al doilea: 18-7 Muchova; 8-7 Sorana). Serviciul cehoaicei a crescut de asemenea în eficiență: de la 50 la sută puncte câștigate pe primul serviciu în setul inaugural, la 71 la sută în al doilea. În condițiile astea, nu mai era nimic de făcut.

Poate că nivelul arătat de Muchova și faptul că a pierdut la o jucătoare mai bună face cumva eșecul mai ușor de digerat pentru Sorana, deși e lesne de înțeles că nu e cazul. După ce va trece momentul, cel mai probabil ea va păstra sentimentul excelent pe care i l-au adus performanțele din acest turneu. Înfrângerea cu Muchova nu șterge cu nimic din calitatea rezultatelor anterioare, în special victoriile cu Rybakina (4) și Bencic (15) în care Sorana a jucat poate cel mai bun și mai coerent tenis al carierei.

Al doilea sfert de Slam al carierei Soranei nu a venit la întâmplare, nu e un foc de paie, nici consecința vreunei conjuncturi favorabile pe tablou. A fost un traseu greu, gestionat impresionant, oprit însă de o jucătoare care traversează forma vieții, și care a făcut, recent, o finală la Roland-Garros unde a fost la două servicii de titlu contra lui Swiatek, apoi o altă finală la Cincinnati.

Ceea ce trebuie să facă acum Sorana este să reia și să continue ce a făcut deja bine în acest an, pentru că progresul e, de acum, real și evident pentru toată lumea de bună credință. AO nu e atât de departe, clasamentul ei ar trebui să continue să se îmbunătățească, un career-high e în bătaia puștii (actualul ei CH e 21), iar ținta următoare ar trebui să fie Top 15, de ce nu, poate și Top 10. Cum doar ce-a demonstrat-o, nu e deloc prea târziu.

Uneori, tot ce trebuie să faci ca să ai succesul dorit e doar să continui, nimic altceva mai savant de atât. Pentru că ce altceva e succesul dacă nu constanță și consistență până la refuz.

View this post on Instagram

A post shared by Treizecizero (@treizecizero.ro)