Sorana Cîrstea e în sferturi la Seul după o victorie convingătoare cu Nicole Gibbs (6-3, 6-3), reușind astfel al 4-lea sfert de finală WTA din acest an; un sezon rotund în care a arătat foarte bine pe alocuri, fără mari căderi, și în care se apropie să revină în top 40 după o pauză de trei ani.
Astăzi a fost în control deplin și s-a văzut încă de la primele mingi că se simte bine și e într-o dispoziție bună de joc, esențială pentru Sorana în multe meciuri. Nu s-a panicat, brațul a fost relaxat (iar asta a permis niște super lovituri din preajma fileului, scurte inspirate și lovituri de forehand și rever năprasnice), a reușit de fiecare dată să aibă răspunsuri la orice încercare de a reveni în meci a lui Gibbs și nu de puține ori a ieșit din situații dificile cu ajutorul defensivei, care azi a fost la cote înalte și i-a adus multe puncte.
Chiar și cu serviciul cedat în primul game al meciului, Sorana s-a redresat rapid, a avut o serie de 4 game-uri consecutive pe fondul unui joc entuziasmant. Nu a forțat, a atacat doar atunci când a fost în deplin control și în cea mai bună poziție de lovire, iar returul i-a câștigat setul. De la 4-1, Gibbs a avut câteva serii de puncte bine construite, a dictat cu forehand-ul și a recuperat break-ul. Doar că din nou la 4-3 Sorana a avut răspunsul potrivit, a returnat lung pe centru și aproape de corpul adversarei, iar americanca a avut mari probleme în a gestiona astfel de mingi, lovind mereu înghesuit. În începutul setul doi, Gibbs a legat mult mai bine jocul, a avut și câteva mingi de break, dar Sorana a fost tare inspirată cu selecția loviturilor, a salvat cele două mingi de break cu scurte, slice-uri de rever și mingi mai înalte care au deranjat-o vizibil pe Gibbs.
Un alt moment important al meciului din care Sorana a ieșit cu bine a fost la 2-3, 0-30. Cu o Gibbs mult mai agresivă, mai stăpână pe situație și cu un forehand exploziv, care aducea din ce în ce mai multe puncte, Sorana a simțit pericolul și a schimb rapid tactica; i-a închis unghiurile și a jucat mult spre centrul terenului, a chemat-o la fileu, iar după alte 2 scurte impecabile și un passing-shot pur și simplu excelent egala la 3. De aici au urmat 7 puncte consecutive și 3 game-uri la rând pentru Sori, care a fost încântătoare până la finalul meciului: scurte, retururi lungi și forehand-uri grozave la care Gibbs nu a avut prea multe răspunsuri, Sorana reușind să închidă meciul fără nicio emoție.
În turul următor, Sorana are la prima vedere un meci destul de accesibil. Pentru un loc în semifinale va juca cu Luksika Kumkhum, jucătoare destul de imprevizibilă, în prezent în afara topului 150 și cu un joc care surprinde destul de mult. Lovește forehand-ul cu două mâini, schimbă repede direcțiile, ia mingea devreme și se deplasează destul de bine; aici la Seul vine din calificări și are deja 4 meciuri câștigate. În plus, Kumkhum e și în turneul de dublu, unde (alături de Plipuech) le-a eliminat azi pe Irina Begu și Kristina Pliskova (6-4, 6-2).
În sferturile de simplu, se mai joacă Ostapenko – Cepede Royg (cu învingătoarea urmând s-o întâlnească pe învingătoarea din meciul Soranei), Haddad Maia – Sorribes Tormo și Hon – Hogenkamp.
***
Ia-ți 30-0 Pe Curat 2017 pentru o privire spre „Cum s-a întors înapoi în fruntea tenisului cea mai faimoasă pereche de rivali a istoriei lui”
Același progres îl dusese pe Federer în ultimii trei ani, în trei finale de Grand Slam, două la Wimbledon, în 2014 și 2015, una la US Open, în 2015. Toate trei fuseseră pierdute la Novak Djokovic. De altfel, rivalitatea cu Nole părea să înlocuiască și să eclipseze, în acei ani, marea rivalitate a elvețianului cu Rafa. În timp ce, în ultimii trei ani, Federer se văzuse extrem de rar cu Rafa, meciurile cu Nole, dese și cu miză mare, au devenit prilej de tenis de calitate și de suspans mereu reînnoit, rezumat în întrebarea: îl mai poate bate Federer pe Djokovic?
Jocul de-a șoarecele și pisica pe care l-au executat Federer și Djokovic în 2014–2016 un numai că a dat o nouă față rivalității lor, dar a făcut să se nască și o nouă întrebare, care ronțăia încet, dar sigur, la temelia unui fapt care părea de necontestat până de curând: statutul lui Federer drept cel mai mare jucător al tuturor timpurilor, statut sprijinit solid pe numărul de titluri de Grand Slam deținute de el. Grație unei forme de invidiat, susținută în mod constant, Nole ajunsese, la sfârșitul lui 2016, la impresionantul număr de 12 astfel de titluri. Voci, mai puțin sau mai mult avizate, au ajuns să între- be dacă, în aceste condiții, nu cumva galoanele de Cel mai mare jucător al tuturor timpurilor vor sări de pe umerii lui Federer pe umerii sârbului într-un viitor apropiat.
30-0 Pe Curat 2017 este disponibil și în pachet cu Ediția „Pe Curat de Colecție” sau într-un bundle cu Ediția de Colecție și cu carnețelul 30-0.
