Simona Halep trece de duelul românesc cu Irina Begu de la Wuhan; Irina s-a retras în setul al doilea

Toți am așteptat cu interes meciul dintre Simona Halep și Irina Begu. Nu doar pentru că sunt cele mai bune jucătoare române, una pe locul 5 și cealaltă pe locul 26, dar și pentru că nu apucăm să le vedem prea des jucând, iar ultima lor întâlnire, câștigată de Halep anul acesta la Madrid, s-a lăsat cu un scor ciudat și o controversă legată de coaching.

Totuși, un meci în sezonul de hard asiatic va fi mereu în pericol să dezamăgească: este sfârșitul sezonului, toată lumea este obosită (în afară de Caroline Wozniacki) și jucătoarele se retrag pe capete. Nici despre cele două protagoniste ale noastre nu aveam știri îmbucurătoare: Simona se retrăsese de la Tokyo săptămâna trecută din cauza unei probleme la picior, iar Irina traversa o perioadă mai slabă din punct de vedere al formei. Dacă era să mă tem pentru sănătatea vreuneia, m-aș fi temut pentru a Simonei, dar Irina a fost cea care a abandonat, condusă fiind cu 6-3, 2-0, din cauza unei probleme la spate.

Este posibil ca din cauza acestei probleme serviciul ei să fi fost atât de ușor de atacat de Halep. Nu numai al doilea, dar și primul a fost foarte ușor de returnat pentru Simona, care a pus presiune încă de la începutul punctului și a forțat-o pe Irina să apere. Pentru înălțimea ei, Irina se mișcă foarte bine, dar nu mai bine decât Simona. Nu trebuie să se simtă prost, la ora asta puține jucătoare se mișcă mai bine decât Simona în WTA. Ideea e că Begu are puține șanse s-o învingă pe Halep apărând. Trebuie să-și folosească abilitatea de a lovi puternic și decisiv, încheind conversația înainte să se transforme într-un monolog halepian. Azi i-a fost greu să facă asta cu un serviciu șubred, care o punea de la început în dezavantaj.

De cealaltă parte, Simona a intrat pe teren ca o jucătoare care avea ceva de demonstrat: prezentă și agresivă, luând mingea repede și lovind precis în spațiile goale. A jucat relaxată, precum cineva care nu se simte amenințat de jocul adversarei. Chiar când a avut mingi de break de înfruntat, nu a părut destabilizată, salvând patru din cinci. S-a adaptat repede la patternurile de joc ale Irinei, care avusese de exemplu succes cu niște contre pieduri de forehand în setul unu. La setpoint pentru Simona, Irina a încercat din nou, dar Simona a așteptat o secundă în plus în colț și a pasat-o.

Ar putea fi o rivalitate frumoasă aceasta? Da, dar Irina va trebui să înceapă să câștige niște meciuri, vorba Martinei Hingis. N-o să fie ușor, pentru că Simona pare extra motivată când joacă contra altor românce. Nu știu dacă este din cauza istoriei dintre ea și celelalte fete, sau pur și simplu vrea să nu existe dubii în legătură cu cine este cea mai bună.

Ce mi se pare interesant este că, în ciuda faptului că Irina mi se pare ușor timorată de diferența de clasament (jucătoarele își simt locul în lanțul trofic în funcție de clasament și încrederea lor variază în consecință), cred că ea are un joc care ar putea să fie o adevărată provocare pentru Simona. Are forță suficientă cât să facă winnere de pe baseline și are varietate: poate să vină în față și să încheie cu voleu, poate să pună scurte (azi a făcut-o de vreo câteva ori cu succes), lovește bine sliceul de rever (și azi l-a folosit eficient). Irina îmi aduce oarecum aminte de Azarenka, și din punct de vedere al conformației, dar și al jocului: fluid și clar, cu varietate și un serviciu care ar putea fi o armă mai periculoasă. Totul fără decibeli, pe deasupra.

De partea Simonei, puncte în plus pentru felul cum și-a protejat serviciul doi, servind adânc spre corp, o tactică din dublu pe care îmi pare bine s-o văd din ce în ce mai des la simplu. În schimburi, Halep a jucat ultra agresiv și a avansat, o dovadă în plus a mentalității sale naturale de atacant, care iese la iveală când nu este brutalizată cu lovituri puternice încă de la început. Ca de obicei, s-a mișcat incredibil de rapid și nu a părut incomodată nicio clipă, în ciuda benzii kineto lipite pe gamba stângă.

Meciul următor poate purta și el semnele unei oareșce melodrame: una din adversarele posibile este Yaroslava Shvedova, care lucrează acum cu fostul antrenor al Simonei, Victor ”Du-te și câștigă-ți meciul” Ioniță. (OCC-urile, ce invenție diabolică și minunată). Apropo de celebra replică a Simonei adresată echipei de atunci – ”Bateți și voi din palmele alea!” i-a spus ea nervoasă lui Ioniță la un OCC pe vremuri –  la US Open anul acesta, după un punct pierdut, Simona a mormăit înnegurată spre lojă ceva de genul ”Ce tot bateți din palme?” (avantajele de a te uita la tenis fără sonor sunt multiple; printre ele, îți dezvolți talentul de cititor de buze). M-am distrat copios atunci și m-am gândit că Ioniță ar fi trebuit să se relaxeze: fie că te cheamă Ioniță, fie că te cheamă Cahill, cum o dai, tot nu-i bine. De aceea, micul diavol de pe umărul meu stâng, care ține cu Shvedova și vrea dramă, mai că a câștigat bătălia cu îngerul de pe umărul drept, care vrea doar să vadă tenis frumos cu Vinci. 

.@Simona_Halep is first through to @WuhanOpenTennis Round of 16!

Begu retires in the second set. pic.twitter.com/xVMqMhyktX

— WTA (@WTA) September 26, 2016

How did Simona Halep come to play doubles with Jelena Ostapenko? @anabelmedina played matchmaker. pic.twitter.com/M1gO9m1Mhd

— WTA Insider (@WTA_insider) September 26, 2016

Official reason for Irina Camelia Begu's retirement: Rib injury.

— WTA Insider (@WTA_insider) September 26, 2016