Simona Halep o învinge pe Sara Errani, se califică în a cincea semifinală a anului

Simona Halep s-a calificat în semifinalele turneului Premier de la Stuttgart după o victorie în două seturi cu Sara Errani, 6-4, 6-4, într-un meci cu 17 break-uri. Este a cincea semifinală a anului pentru Simona, după cele de la Shenzhen, Dubai, Indian Wells și Miami. Trei dintre ele s-au soldat cu titluri. 

Simona, care de luni va urca pe locul 2 în clasamentul mondial indiferent de felul în care va termina acest turneu, va juca în semifinalele de mâine cu Caroline Wozniacki (6-0, 6-3 cu Carla Suarez Navarro).

În ultimele turnee, Simona a avut de înfruntat o sumedenie de jucătoare de forță, precum Pliskova, Giorgi, Muguruza sau Serena. După un asemenea tur solicitant, schimbarea bruscă propusă de meciul cu Errani a făcut ca meciul să arate parcă din alt film: față de meciurile menționate anterior, Simona a avut de înfruntat un alt animal. Contra lui Errani, ea era cea care trebuia să fie agresorul, să atace prima și să neutralizeze intenția italiencei de a prelungi punctele. Cu jocul ei bazat pe un retur luat repede, cu lovituri cu mult spin, cu mingi trimise la diferite înălțimi și viteze, totul bazat pe fundația unei deplasări excelente și a unui spirit de luptă care o ajută să câștige meciuri altminteri ca și pierdute, Errani se încăpățânează să-și păstreze locul în elita tenisului mondial, obținându-și de pe zgură marea majoritate a punctelor. Dar aceleași elemente de mai sus, puse într-un mod mai puțin flatant, o zugrăvesc pe italiancă în culori mai puțin avantajoase. Errani poate să fie frustrantă pentru adversară, să o tragă pe terenul ei, terenul meciurilor lungi, chinuitoare, în care e simplu să te îndepărtezi de la planul de joc inițial și să intri în ritmul ei. E ceea ce s-a întâmplat oarecum după startul vijelios al meciului, în care Simona a dat, pentru puțin timp, impresia că va repeta isprava de anul trecut, de la Doha, când a reușit una dintre cele mai complete evoluții din tot anul, în drum spre un 6-2, 6-0 entuziasmant.

Tot ce poate face Errani, Simona poate face însă mult mai bine; afară, poate, de dropshots, dar și la acel capitol Simona dă semne că vrea și poate să progreseze: o scurtă excelentă pusă în primul game i-a consolidat serviciul. Avea să rămână și unicul hold din tot setul, o continuare bizară a începutului de meci foarte bun, în care românca a luat la rând liniile, în special de pe rever, reușind câteva lovituri de toată frumusețea. Tactica ei a fost, de asemenea, bună: răbdătoare până când se ivește ocazia perfectă de atac, Simona a țintit cu predilecție pe forehandul Sarei, după ce, anterior, își pregătea punctul plimbând-o stânga-dreaptă pe italiancă până când aceasta se declara neputincioasă, în amintirea acelui forcing into submission de anul trecut.

Errani a început să se agațe de fiecare punct în stilu-i caracteristic, iar Simona a mai coborât un pic ritmul și s-a văzut penalizată de câteva ori pe serviciu, pe care a devenit exagerat de pasivă în câteva rânduri. Din cele patru game-uri pierdute pe serviciu în primul set, unul a fost pe cât de disputat, pe atât de important, game-ul de la 3-1, în care Simona a făcut o sumedenie de puncte frumoase, a fost agresivă și a dominat punctele, dar, cumva, n-a putut să-l și închidă. Cumva, pierderea acelui serviciu a dat tonul pentru celelalte. La 4-1, probabil că setul s-ar fi terminat aproape imediat. De acolo a început o cădere ușoară, aproape imperceptibilă, dar controlată, pentru că situația a fost mereu în mâinile Simonei. Cu siguranță a contat și siguranța pe care Simona o avea pe serviciul Sarei, un fel de poliță de asigurare pentru când lucrurile merg greu, la care românca a apelat cu succes ori de câte ori a avut nevoie.

Setul doi n-a fost cu mult mai diferit, deși Simona a pus capăt, cu doi ași, sarabandei break-urilor, la 2-1. Sara a reușit imediat unicul ei hold, apoi a avut o minge de 4-2. Încă o dată, Halep a accelerat și i-a expus serviciul italiencei. Finalul a venit ca o exclamare de furie, un fel de Ajunge cu toate astea! La a patra minge de meci, după ce a ratat șansa să închidă ziua la 5-3, Simona s-a așezat pe forehand și a bubuit un winner în cross, pe care l-a sărbătorit cu sete.

N-a fost un meci grozav, câtuși de puțin, ba chiar de trecut la capitolul și altele. Dar e una dintre acele situații în care e inutil să exagerezi cu analiza, pentru că nu ajută la absolut nimic, sau cel mult poți obține niște concluzii prețioase, dar false. Meciul a fost în întregime la discreția româncei, iar singurele motive de teamă autentică au venit de la cele două momente în care Simo și-a prins un pic piciorul în zgură, sau de la întrebările născute vizavi de potențiala problemă apărută la șold. Altminteri, ea a reușit să câștige fără să strălucească, dar și fără să consume prea multe resurse și fără să se lase prinsă în capcana luptei de uzură propuse de Sara, capcană în care pică atâtea și atâtea jucătoare. În ceea ce va fi a 5-a semifinală a anului va urma acum Caroline Wozniacki, o semifinalistă surprinzătoare pe zgură, date fiind ultimele ei rezultate pe această suprafață. Simona va pleca iar favorită, mai ales dacă ne gândim la ușurința cu care a întors-o pe daneză la Dubai, într-o perioadă în care jocul româncei nu era la nivelul de acum.

„Vreau un rezultat mare la Roland Garros! Dar și șansa titlului la Madrid”

În aceste condiții, mai relevant de notat mi se pare altceva. Față de anterioara experiență a locului 2, cea din toamna trecută, Simona este o cu totul altă persoană acum. Atunci, locul 2 i-a picat în brațe, în condițiile retragerii de la câteva turnee a lui Na Li, iar șocul primirii lui a părut s-o apese mult pe româncă; natural, nici reacția n-a fost deloc grozavă, iar rezultatele au suferit aproape trei luni de zile. De data asta, Simona pare să îmbrățișeze noul statut, iarăși un lucru normal, câtă vreme și l-a câștigat pe teren, într-un sezon, până acum, extraordinar.

Dovadă și declarațiile ei de dinaintea meciului de azi, care vorbesc despre obiectivele mari pe care și le propune Simona pentru sezonul de zgură:

„Pentru sezonul în curs, vreau să reușesc un rezultat mare la Roland Garros. Dar mai întâi, vreau să joc un tenis bun aici, la Stuttgart, pentru că, așa cum am spus înainte, fiecare turneu e important pentru mine. Mi-ar plăcea de asemenea foarte mult să pot să joc din nou pentru titlul de la Madrid. Dar nu depinde 100 la 100 de mine. Depinde de cum vor fi tablourile, depinde de zi, pentru că totul e deschis oricărui rezultat și toate fetele joacă bine. Așa că eu trebuie să fiu pregătită și să fac o treabă bună”.

Cât despre presiune? No pressure.

„Nu simt presiunea. Sunt mândră să fiu principala favorită la titlu la Stuttgart acum. Cel mai important lucru în mintea mea acum este să fiu concentrată pentru fiecare meci în parte.”

BIG return winner on match point from @Simona_Halep! #WTA #tennis https://t.co/A9FsquKMAK

— WTA (@WTA) April 24, 2015

More and more Romanian flags popping up around Centre Court. pic.twitter.com/eYXkcYLg2z

— The Tennis Island (@thetennisisland) April 24, 2015

 

 

| Foto: Jimmie48 Tennis Photography