Români

Simona Halep își face cadou o victorie clară cu Shvedova, trece în sferturile de finală la Wuhan

Camelia Butuligă | 28 septembrie 2016

La o zi după ce a împlinit 25 de ani, Simona Halep a învins-o pe Yaroslava Shvedova, 6-3, 6-3, într-o oră și 15 minute, și s-a calificat în sferturile de finală de la Wuhan.

Rezultatul o aduce la câteva puncte distanță de calificarea matematică în Singapore, pentru al treilea an consecutiv. În turul următor, Simona o va întâlni pe Madison Keys, care a învins-o Daria Kasatkina, 6-1, 4-6, 6-4. Cu Madison va fi a treia întâlnire din acest sezon, Simo câștigându-le pe primele două, în optimile de la Wimbledon (6-7, 6-4, 6-3) și în finala de la Montreal (7-6, 6-3). Per total, Simona conduce cu 3-1 în H2H-ul cu Keys, locul 9 în clasament. 

*

Simona Halep nu mai pierde meciuri la jucătoare clasate sub locul 10. Nu prea mai pierde nici seturi: singura din afara top 10 în fața căreia a pierdut un set în acest sezon american de hard a fost Timea Babos în acel meci de la US Open în care unguroaica a jucat ca-n transă. 

E o senzație asta, să nu mai avem emoții decât din sferturi, semifinale încolo; m-aș putea obișnui fără probleme. Acest nou sentiment, că mă aflu pe mâni bune când mă uit la meciurile Simonei Halep, este cumva legat de nivelul ridicat al serviciului ei, mai ales al doilea? Cu siguranță. Un serviciu bun economisește resurse fizice și psihice și pune presiunea pe adversară. Faptul că Simona a reușit să se mențină în top 10 anul trecut, când serviciul ei ne dădea palpitații și ticuri nervoase, mă face să mă gândesc cât de bună ar putea să fie acum, când face 180 km/ h pe primul și al doilea e atât de bine plasat încât e lăudat de comentatorii tv.

Ce face ea acum este să taie căile de acces ale adversarei în meci. Este ce au făcut mereu jucătoarele mari: tenisul este un sport care se bazează pe momentum și înșiruirea câtorva puncte și game-uri bune poate să schimbe complet direcția jocului. Un meci este mai ușor de câștigat când este ținut sub control de la început și toate punctele încep cu serviciul sau returul. 

Returul a fost mereu punctul ei forte. Anul trecut el și picioarele au ținut-o pe Simona în meciuri și în turnee. Însă astfel de victorii sunt victorii pirice, care costă prea mult și nu sunt sustenabile pe termen lung. Acum, serviciul bun este ca un val care o poartă mai departe în schimburi: a doua minge este mai scurtă și mai ușor de atacat și Simona se înfige și preia controlul raliului. Tenisul este mult mai simplu când nu ratezi startul.

Dacă mai tresar surprinsă când aud ”such a good second serve” după un serviciu doi al Simonei, în schimb replica ”so quick, she is so quick around the court” este clasică deja. Am auzit-o de câteva ori și azi, în meciul contra Shvedovei, surclasată de câte ori schimbul trecea de trei, patru lovituri. ”Nu poți să înveți viteza” este una din axiomele antrenorilor din orice sport; o ai sau n-o ai. Shvedova nu este în formă proastă, fizic este cât se poate de fit, dar pur și simplu azi diferența între cum lovea ea din alergare și cum lovea Simona era uriașă. (Apropo de asta, unul dintre lucrurile la care mă uit mereu la un jucător este cum lovește reverul din alergare. Foarte puțini o pot face bine, și de obicei îi găsești în top 10, dacă nu chiar în top 5). 

Statisticile pe serviciu: 57% reușite cu primul, 85% câștigate cu primul și 60% cu al doilea! La o jucătoare care e dublistă excelentă, deci își câștigă pâinea servind și returnând. Îți lasă gura apă, nu alta. Îmi aduc aminte de acel OCC cândva în vara asta într-un meci în care Simona conducea confortabil și Darren i-a zis să încerce ce i-a zis el la antrenament cu serviciul. ”Dacă nu iese, poți da vina pe mine”, a glumit el. Darren Cahill, you sneaky and we love you for that. O împinge pe Simona puțin câte puțin, ca în bancul cu melcii. Și uite că dă rezultate.

Următoarea, în sferturi, Madison Keys. Cunoștință veche cu care Simona s-a mai intersectat de două ori vara asta și a câștigat de ambele dăți: în optimi la Wimbledon și în finală la Montreal. Madison nu a strălucit în ultimul timp în meciurile în care am văzut-o. Pare că traversează o perioadă de derută identitară: tenisul ei boom-boom o lasă deseori de izbeliște și caută un plan B, cu rezultate amestecate. Azi am dat pe meciul ei cu Kasatkina în decisiv și câteva secunde n-am știut care e Keys. Mi se părea că mă uit la două Kasatkine: schimburi lungi și același forehand cu boltă de inspirație spaniolă. Azi a mers, dar dacă în sferturi intră pe teren cu aceeași Simona ca azi…

Sper ca Simona să treacă de Keys și Kerber să iasă și ea din partea ei de tablou, pentru că vreau să văd un rematch între ele două după US Open. Vreau să văd cum se descurcă cea mai bună versiune a Simonei de anul acesta (și poate din toate timpurile, ce ziceți?) contra celei mai bune versiuni din toate timpurile a lui Kerber. Acolo e miza în lupta pentru statutul de alfa a clasamentului feminin pe termen mediu și lung, în condițiile în care forța Serenei scade.  

 

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi
Shop
nou
Cumpără
Simona. Al Doilea Slam. Povestea de la Wimbledon
55 lei
nou
Cumpără
Tricou Treizecizero Chill Year
89 lei
nou
Cumpără
Tricou Grand Slams and Chill
89 lei
Cumpără
Sox 30-0. 3 Pack
59 lei
Comentarii
Articole noi