Simona, după eliminarea cu Lucic: "N-am simțit jocul pe zgură în tot acest sezon. Mi-a rămas în sânge jocul rapid pe hard"

Simona a ajuns la conferință apăsată, cu o voce joasă, dar a încheiat-o râzând, pe un ton optimist, după un schimb de replici cu jurnalist italian. Cu argumentul că “eu sunt italian”, Ubaldo Scanagatta a provocat-o pe româncă, pe un ton care s-a întâmplat să pice bine la acel moment, să vorbească despre ceea ce simte cu adevărat, dar nu spune, dincolo de explicațiile foarte corecte și analitice pe care dăduse în toată conferința. “Mai visezi la ceva, ai speranțe, ai planuri, sau doar analizezi ce n-a mers bine?”.

Simona s-a înveselit, motiv pentru care i-a și mulțumit respectivului, a apreciat intenția și a râs: “Oh, e greu de răspuns. Dar bineînțeles că mai am visuri, atât în viață, cât și în carieră. Pentru că mai am mulți ani în față. Dacă am pierdut azi, nu înseamnă că, dintr-o dată, nu mai pot juca tenis sau nu voi mai câștiga meciuri în viitor. Sunt bine. Cât despre stres și emoții, s-au dus toate, gata, nu mai am acum, iată, acum mă simt relaxată. Așa că măcar e o parte bună din toată înfrângerea, că acum mă pot relaxa și pot zâmbi și să mă îndrept cu privirea către următorul turneu. Nu mai am nimic de făcut aici, totul e terminat la Roland Garros pentru moment. Așa că mulțumesc că m-ați făcut să zâmbesc!”.

Bucata aceasta, alături de alte câteva, este tot ce am avea nevoie să știm și să ne însușim după conferința Simonei. În ciuda amărăciunii de moment, în tenis există întotdeauna o altă zi de luni. Dar degeaba există, dacă nu ajungi la ea cu atitudinea potrivită. Dacă nu reușești să faci două lucruri: să înțelegi ce nu e bine, dar și să depășești rapid amărăciunea și șocul unui astfel de pas înapoi.

Râsul de la final nu înseamnă însă, că Simona a lăsat lucrurile baltă și a decis că, gata, se relaxează. De-a lungul conferinței, a repetat câteva idei clare. Prima dintre ele: știe și înțelege că jocul ei este acum modificat dramatic, că nu se mai potrivește pentru zgură. Vede în asta o cauză principală a acestui eșec prematur. De altfel, chiar ea a deschis discuția pe acest subiect. Încercând, de-a lungul anului, să-și îmbunătățească performanțele pe hard, crede că a alterat ce mergea bine pe zgură. Nu e vorba de o schimbare tactică produsă special înainte de Roland Garros, așa cum s-a acreditat ideea, ci de un proces de durată, menit s-o facă mai competitivă pe suprafețele rapide: „Am încercat să devin o jucătoare mai agresivă, da. Poate că mi-a rămas întipărit jocul de hard. Simt că pe hard am avut mai multe rezultate, am câștigat un turneu destul de mare la Indian Wells și mi-a rămas în sânge jocul rapid de pe hard”.

Ca atare, își propune ca, data viitoare pe suprafața roșie, să revină la jocul ei de anul trecut, își propune să creeze mai mult, să construiască în loc de a încerca să-și bubuie adversara de pe teren, într-un concurs de cine lovește mai tare. Se aștepta să-i fie greu la Roland Garros pentru că – un detaliu interesant – nu s-a simțit niciun moment cu jocul la 100 la 100 pe durata sezonului de zgură. Dar respinge scuza presiunii, spune că a jucat deja în destule turnee în care avea puncte și performanțe de apărat și că asta nu poate fi o justificare. Nici bătătura de la deget, despre care spune că n-a fost un factor. Și, de asemenea, i-a dat foarte frumos credit adversarei. A cărei conferință, la rându-i, a fost o revelație plăcută pentru cine n-o știa pe Mirjana.

Pe lângă aceste linii mari, Simona a mai spus un lucru interesant: că a lucrat foarte mult la antrenamente în ultimele zile, ”poate chiar prea mult”, a adăugat ea, găsind în asta o explicație a repetării poveștii de la US Open. Prin repetare nu se refera neapărat la eșecul în sine, când la contractarea brațului și la starea de inhibare despre care spune că a afectat-o. 

”Azi nu am putut simți jocul”, a spus Simona. ”Nu am simțit mingea. De aceea nici n-am putut schimba nimic în timpul jocului. Nu contează rezultatele anterioare sau câte meciuri am câștigat până azi. E vorba de feeling. Chiar dacă joci 10 turnee, dar tu tot nu simți mingea, nu contează, poți să joci oricâte turnee vrei. Dar feelingul n-a fost și nu este anul acesta, pe zgură, nici în mâini, în picioare. Dar nu e o tragedie, nu dramatizez ceea ce s-a întâmplat aici, pentru că oarecum mă așteptam să-mi fie greu”.

Apoi Simona atinge subiectul central al conferinței, felul în care ea, ca și noi toți, de altfel, simte că și-a alterat jocul de zgură încercând să-l îmbunătățească pe cel de hard.

”Știu care e problema și de ce nu a mers”, a spus Simona, când a fost întrebată dacă știe cauza acestei eliminări neașteptate. ”Poate că problema stă în faptul că am schimbat un pic strategia. Mi-am dorit să lovesc mai puternic și să schimbi jocul nu e bine. Trebuie să joc așa cum simt, să creez. Am început să lovesc mingea prea puternic, iar acesta nu e stilul meu. Nu mă simt bine făcând asta și nu gestionez bine acest stil. Așa că trebuie să-mi regăsesc jocul meu obișnuit și să mă antrenez din nou așa cum obișnuiam”. Întrebată a cui a fost ideea schimbări, Simona a răspuns: ”A tuturor. A mea, a echipei. Împreună am decis să facem așa, dar acum vom schimba”.

De schimbări a mai vorbit Simona și când a răspuns întrebării jurnalistului italian, întrebare citată ceva mai sus. ”Trebuie să văd ce n-a mers azi bine, ce nu fac cum trebuie, ce trebuie să schimb ca să mă îmbunătățesc. Și trebuie să vorbesc cu echipa mea, pentru că împreună trebuie să facem niște schimbări”.

Din întrebare în întrebare, atitudinea Simonei se orientează către viitor, cu obișnuita ei abordare, ponderată și la înfrângerile grele, și la victoriile mari. ”Încă învăț o mulțime de lucruri. Nu le știu pe toate. Nu e întotdeauna ușor să gestionezi diversele situații. De aici înainte n-o să-mi fac așteptări, o să iau fiecare meci în parte, pentru că vedeți, uneori se întâmplă să pierzi în primul tur, în turul al doilea. Trebuie să am grijă de mine, de corpul meu și să merg înainte. Altceva nu văd ce-ar fi de făcut și altceva nu vreau să fac, în afară de a merge înainte. Nu mai îmi pun presiune pe niciun turneu. Trebuie să joc ceea ce știu și să încerc să fiu cât mai relaxată, să mă bucur de ceea ce fac. Pentru că acest lucru m-a ajutat mult, bucuria de a juca. Nu-mi lipsește bucuria de a fi pe teren, îmi place să joc tenis, m-am antrenat mult zilele trecute, și chiar dacă pierd, nu înseamnă că dispare plăcerea. Dar există momente când ești mai tensionat și nu reușești să te bucuri de ceea ce faci pe teren în ora aceea”.

 

Programul următor: nu joacă la București

Dacă mai erau dubii în ce privește această hotărâre, Simona le-a spulberat în această conferință. Deși nu a fost întrebată în mod direct despre turneul în sine, Simona a spus, la un moment dat, că ”măcar nu mai am alte turnee de  zgură anul acesta”, iar apoi, când a venit vorba despre programul ei următor, a spus că va merge la Birmingham, singura oprire pe care o va avea înainte de Wimbledon.