Sacrificiul zadarnic al lui Fabio
Directorul turneului, un francez chel și cu simțul umorului, auzise despre antrenamentul ratat al lui Nadal, așa că se aștepta la ce-i mai rău. Fanii aveau să fie dezamăgiți, iar plătitorii de bilete, mai puțini. Trebuia să-l întoarcă din drum pe Rafa, dacă acesta avea să decidă să se retragă. Gândea cu voce tare când la ușa biroului său apăru campionul spaniol.
Articol publicat original în 30-0 Pe Curat, Ediția de Print 2017
În niciuna din ultimele zile nu fusese atât de rău. Durerile începuseră la ceafă, apoi alunecară în jos, până pe la umeri. Iar de acolo, se lăsaseră cu toată greutatea pe șolduri și-n partea de jos a spatelui.
-Știi, poate că e momentul, îi șopti ea în ureche după ce i-o sărută.
-Poate, îi răspunse bărbatul, deși nu mai cochetase niciodată până atunci cu ideea de a se lăsa de tenis.
Fusese un an plin de accidentări. Mai întâi, în ianuarie, încheietura. Apoi, umărul, iar acum, această durere misterioasă despre care nimeni nu îi putea spune nimic. Făcuse teste peste teste, analize peste analize, și tot ce auzea era ”ești ok, ai nevoie de odihnă”. Se împlineau, iată, trei luni de când se odihnea, iar durerile erau mai puternice ca oricând.
Nopțile nu erau niciodată la fel, pentru că pozițiile în care putea dormi nu era