Reveniri, decizii și măriri de toamnă

În vreme ce noi ne pregătim pentru ultimele două luni ale sezonului, lumea tenisului s-a însuflețit, brusc, la acest început de octombrie, după câteva săptămâni mai sărace în evenimente. Nu atât prin ceea ce s-a petrecut pe teren, cât mai ales dincolo de el. Hai să dăm o tură printre ultimele noutăți. Așa, ușor, cât să vă reintrați în ritm.

Începem cu începutul. Cu Australian Open, adică. Primul Grand Slam al anului următor a fost, în ultimele luni, ținta unor amenințări voalate, cu privire la un eventual boicot al jucătorilor de top, despre care v-am povestit, pe larg, aici. AO rămăsese, practic, ultimul Slam care nu s-a aliniat curentului, după ce Parisul, Londra și New York-ul au mărit considerabil premiile în 2012, direcționând mai mulți bani către eliminații din primele tururi, pentru a rezolva una dintre doleanțele majore ale jucătorilor. Melbourne a întârziat să facă același lucru, nu din rațiuni financiare, ci pentru că șeful AO, Craig Tiley, insistă că, în loc să se arunce cu bani pentru a rezolva o problemă de moment, mai bine s-ar rezolva problemele de fond ale ecosistemului tenisului mondial. Iar australienii au venit și cu idei în acest sens: o organizare mai eficientă a structurilor care organizează competițiile importante, mărirea premiilor și la nivel de futures + challengers și chiar fonduri din care jucătorii să fie recompensați după încheierea carierei – un fel de pensii. Până la urmă, Tiley nu-și putea periclita propriul interes. Australian Open – altminteri unul dintre turneele cele mai iubite, atât de fani, cât și de jucători, o competiție care, de la mutarea la începutul anului în calendar, și-a creat o imagine de turneu avangardist – a ales să vină în întâmpinarea dorințelor jucătorilor, tocmai pentru a nu-și periclita propriul succes financiar. Sau, mai pe șleau, să dea bani mai mulți.

Într-un eveniment foarte bine pregătit și promovat, deștept tease-uit timp de câteva săptămâni cu discuția din Social Media despre “Cine e cel mai bun din toate timpurile, Federer sau Laver”, Australian Open a anunțat ridicarea premiilor la un total record de 31 de milioane de dolari, cu o creștere de mai bine de patru milioane față de nivelul anterior, ea în sine un record. Urmează să se decidă, în perioada imediat următoare, în ce fel vor fi împărțiți banii pentru fiecare tur, însă e de așteptat ca ei să ajungă, în cea mai mare parte, în buzunarele jucătorilor eliminați în primele tururi sau chiar în calificări. Asta și pentru că, dată fiind distanța față de Europa sau de America, deplasarea unui jucător până la Antipozi ca să joace calificări, fără să aibă vreo garanție că va și ieși din ele, este în sine o problemă dătătoare de dureri de cap pentru cei în cauză.

Tiley a evitat să spună dacă mărirea are legătură cu protestele jucătorilor, însă nici nu mai era cazul s-o facă. În schimb, șeful AO a spus că jucătorii au fost informați și consultați, iar reacția acestora a fost una cât se poate de pozitivă. Cu alte cuvinte, caz rezolvat, vom avea, în mod cert, un Australian Open garnisit cu toate vedetele tenisului.

În plus, pe lângă indexarea premiilor, s-au mai anunțat câteva schimbări numai bune de PR. Printre ele, aducerea lui Andre Agassi să premieze câștigătorul turneului masculin, introducerea Hawk-Eye și pe terenurile 2 și 3, noi terenuri de antrenament și facilități de recuperare pentru jucători sau mutarea în China a turneului play-off care oferă locuri în calificări. 

Nadal e anunțat “confirmat” în decembrie, la Abu Dhabi

La evenimentul amintit mai sus, Craig Tiley a amintit și faptul că discuțiile purtate cu Rafa Nadal îl fac să fie foarte optimist în privința prezenței spaniolului la ediția de anul viitor a turneului de la Melbourne, întărind astfel declarațiile spaniolului, care își setase AO drept momentul revenirii în circuit. Ei bine, la câteva ore distanță de declarațiile lui Tiley, a mai venit o veste bună în ce-l privește pe Rafa. Organizatorii turneului demonstrativ de la Abu Dhabi, turneu organizat în ultimele zile ale lui decembrie (27-29), au anunțat că Nadal figurează printre jucătorii care au confirmat prezența la Mubadala World Tennis Championship. Pe lângă spaniol, vor mai fi prezenți Djokovic, Murray și Ferrer. Lipsește, față de ultima ediție, Roger Federer. 

Asta nu e o garanție  că Nadal va și juca acolo, însă, în orice caz, sună ca o decizie inspirată pentru spaniol. Un turneu fără miză este exact de ce avea nevoie înainte de Australian Open, în așa fel încât să-și ușureze reintrarea în circuit. Cel mai probabil, Rafa, cel care era așteptat să revină la antrenamente în aceste zile, va alege să joace și la Doha, în prima săptămână a lui 2013.

Federer a confirmat Shanghai. Ce înseamnă asta?

Probabil că nu sunt alți jucători, afară de Nadal și de Federer, ale căror decizii referitoare la turneele pe care le joacă să stârnească atâtea analize și comentarii în presă. Așa și cu Federer, care s-a regăsit în această situație de cel puțin două ori în 2012. Mai întâi a fost Roma, turneu la care Roger n-a confirmat că va juca decât în preziua primului meci, amânând la maximum o decizie – ulterior am aflat cu toții că a făcut-o din cauze medicale. La momentul respectiv, avea logică să forțeze, întrucât un eventual rezultat bun l-ar fi urcat pe locul 2 în clasament, ceea ce i-ar fi mărit șansele să-l evite pe Rafa Nadal pe partea lui de tablou la Roland Garros. Până la urmă, obiectivul nu a fost îndeplinit, dar asta a contat prea puțin.

Acum s-a repetat povestea, însă timpul alocat unei decizii a fost mult mai mare. Rănit în orgoliu după eșecul de la US Open în fața lui Berdych, Federer a anunțat, că, după Cupa Davis, nu exclude o pauză mai lungă. Imediat, au început calculele și speculațiile cu privire la finalul de sezon. Existau două scenarii: cel în care Federer alege să lupte ca să-și apere primul loc, situație în care prezența la Shanghai, turneu de Masters pe care l-a “driblat” anul trecut, își avea rostul, și scenariul în care elvețianul nu face din lupta cu Djokovic o prioritate, alegând în schimb să-și raționalizeze aparițiile pe finalul unui sezon obositor, dacă nu cumva epuizant, dar în care el și-a atins cele două mari obiective, un Slam și revenirea pe locul 1.

Natural, până la urmă se pare că Federer va face tot posibilul să termine sezonul primul – ar fi a 6-a oară în carieră când face asta. Așa că și-a confirmat (pe Facebook) prezența la Shanghai, încercând să obțină alte puncte cu care să-l țină la distanță pe Djokovic, mai ales că sârbul joacă și în această săptămână, la Beijing. Sunt câteva scenarii posibile în lupta dintre cei doi, dar variantele și variabilele sunt mult prea numeroase acum. Vom reveni însă, după Shanghai, cu calcule exacte în ce privește lupta pentru locul 1 în acest final de an.

Vești foarte proaste pentru Monfils

Ca și când n-am fi pierdut deja suficienți jucători uriași într-un singur an (în ordine, Fernando Gonzalez, Kim Clijsters, Andy Roddick, Juan Carlos Ferrero), avem din nou parte de vești foarte, foarte proaste. Gael Monfils, căci despre el este vorba, s-a retras de la Tokyo, acolo unde ar fi trebuit să joace cu Andy Murray în primul tur. Până aici, nimic neobișnuit, mai cu seamă că francezul tocmai ce revenise după o absență de patru luni. Ba chiar o făcuse cu dreptul, reușind o semifinală la Metz și un sfert la Bangkok, așa că primul gând a fost că e doar o măsură de precauție, pentru a nu forța prea mult. Numai că se pare că e mai mult decât atât. Durerile la genunchiul drept au revenit, mai puternice, iar Monfils s-a întors în Franța pentru a consulta un specialist. Operația este o posibilitate, și nu e totul. L’Equipe publică o declarație alarmantă, atribuită antrenorului lui Gael, Patrick Chamagne. “Dacă lucrurile merg rău de aici înainte, e foarte posibil ca meciul cu Simon de la Bangkok să fi fost ultimul din cariera lui Monfils. Nu avem nici măcar o idee dacă operația va rezolva problema sau nu”.

Ulterior, Chamagne a revenit, afirmând că L’Equipe i-a interpretat greșit afirmațiile: “Nu am spus niciodată că Monf se va retrage. Se va întoarce la antrenamente la finalul acestei săptămâni și va juca în continuare cu îngrijiri. Vom fi prezenți la turneele de la Stockholm, Valencia și Paris. Dacă nu va rezista, atunci ne vom pune problema unei operații”.

Monfils este recunoscut pentru sensibilitatea pe care o are la tratamente de orice gen, inclusiv la “banale” injecții, așa că asta ar putea fi o explicație pentru care operația, pe care jurnaliștii francezi o consideră inevitabilă, este amânată. Cert este că un eventual scenariu negru ar fi o altă pierdere uriașă pentru tenis, așa că să sperăm că Le Monf va depăși cu bine momentul. Îi ținem pumnii.