Reportaj: "Tenisul formează caractere". Juniorii din Circuitul Național l-au primit, în dar, pe Federer

Toţi juniorii înscrişi la turneul din cadrul Circuitului Naţional FRT, categoria A, 14 ani, masculin şi feminin, ce a debutat sâmbătă la clubul Arcul de Triumf din Bucureşti, au primit cadou, din partea ERSTE Asset Management, cea mai nouă apariţie a Editurii Publica, „Roger Federer – În căutarea perfecţiunii”.

Poate nu aţi remarcat, dar proaspăt ieşite de la tipar, cărţile au mirosul lor. Cum, cărţile nu doar se citesc, se şi miros? De ce nu?! Ne-am putea imagina că acolo, între filele preţioase, este impregnată esenţa personajului care le-a dat viaţă. Iar dacă ne gândim, nu e deloc departe de realitate, pentru că, până la urmă, o carte bună antrenează practic toate simţurile. Câţiva dintre micii tenismeni, odată premiaţi, se retrag pe o bancă la umbră şi se grăbesc să desprindă folia protectoare. Apropie cartea de faţă, dar, surpriză, înainte de a citi câteva dintre pasaje, închid ochii şi, frunzărind-o, dau senzaţia că încearcă să simtă parfumul campionului elveţian.

Relaţia jucătorilor de tenis cu cărţile şi autorii preferaţi ţine în multe cazuri de un ritual magic, în care cititorul captează din valenţele unui erou sau altuia şi caută să şi le însuşească, să le transpună pe teren. Rafael Nadal a menţionat „The Boy in the Striped Pijamas”, a lui John Boyne şi „The City of the Beasts”, de Isabel Allende; Venus Williams are o întreagă pagină pe website-ul ei dedicată cărţilor favorite, cu cuvinte de laudă despre J.K. Rowling, de exemplu; iar Ana Ivanovic dezvăluie că rar se întâmplă să nu fie „prinsă” în mijlocul unui roman. Novak Djokovic îi venerează pe Ivo Andric şi Eckhart Tolle, Andrea Petkovic i-a uimit pe jurnalişti anul acesta, la Roland Garros, cu cugetări din Nietzsche, Sartre sau Camus. Janko Tipsarevic a alunecat în clasament, dar nu a renunţat la habitudinile de lectură impresionante, în topul său figurând Nietzsche, Dostoievski sau Schopenhauer. Iar atunci când a dorit să-şi scrie memoriile, Andre Agassi a recurs la JR Moehringer, autorul volumului „The Tender Bar”. Rezultatul, autobiografia „Open”, a fost recunoscută la scară mondială drept un triumf al genului.

Pentru a ne întoarce „În căutarea perfecţiunii”, tinerii jucători, mulţi proaspăt admişi la liceu, pot găsi acum sau mai târziu, într-un cadou pe cât de simplu, pe atât de nepreţuit, călăuza paşilor spre o carieră profesionistă. Iar peste ani să-şi amintească de momentele din preajma aniversării celor 33 de ani ai lui Roger Federer, când, sub un soare strălucitor de august, la Arcul de Triumf, cineva le-a oferit o sursă motivaţională unică.

Despre iniţiativa ERSTE, seria cărţilor dedicate marilor campioni ai tenisului şi importanţa unor astfel de lecturi în special în rândul micilor tenismeni ce visează la clipele de glorie, Dragoş Neacşu, CEO-ul Erste Asset Management, a oferit amănunte pentru cititorii Treizecizero.ro.

Cum aţi decis să vă implicaţi într-o astfel de acţiune de sprijinire a tenisului?

Ideea este mai veche. Nu este prima oară când facem lucrul ăsta. Istoria relaţiei noastre cu tenisul începe cu patru ani în urmă. Prin 2010, dacă nu mă înşel, am început o colaborare cu Federaţia Română de Tenis pentru turneele de copii din cadrul circuitului Tenis 10. Am avut peste 100 de turnee la care am fost sponsori şi, cu ocazia acestora, am oferit tuturor participanţilor cărţi din această serie, pe care am lansat-o împreună cu Editura Publica, cu biografia lui Andre Agassi, care a ajuns între timp bestseller-ul editurii. Apoi, încet-încet, s-au adunat alte titluri: Pete Sampras, Rafa Nadal (ne-am bucurat să putem scoate titlul respectiv chiar în perioada în care Nadal era accidentat şi a fost un fel de a încuraja, şi prin intermediul suporterilor, revenirea după suferinţă), sau o carte foarte importantă pentru toţi cei care participă la creionarea unui traseu de performanţă pentru tinerii sportivi, Winning Ugly, scrisă de Brad Gilbert.

Acum, ne bucurăm că putem marca ziua de naştere a lui Roger Federer cu acest titlu mult aşteptat. Am putut beneficia de faptul că această biografie scrisă undeva în 2008-2009, perioada lui de primă glorie, a fost actualizată recent, deci are date şi din perioada de familist a lui Roger. Şi ne bucurăm să spunem că, la sfârşit de septembrie, vom avea cel mai nou titlu din serie, primul dedicat biografiei unei femei în tenis. Este vorba de Serena Williams. O aşteptăm şi pe Simona Halep, nu peste mult timp să fie poate prima jucătoare română din această serie. Vrem să avem ocazia să publicăm şi povestea principalilor jucători de tenis din România, nu vrem să avem doar traduceri. Încercăm să aducem în circuit public, pe măsură ce creşte baza de fani şi de cititori, de susţinători ai tenisului, şi titluri originale scrise despre marii sportivi români.

Ce poate însemna o carte de genul acesta pentru tinerii practicanţi ai tenisului?

Cred că este parte din procesul de evoluţie, de dezvoltare a lor. Pentru că, să nu uităm, tenisul formează caractere. Este un sport care dezvoltă mai repede decât altele, colective, personalitatea individului şi potenţează calităţile native, la care se adaugă cele obţinute prin perseverenţă, prin antrenament, prin muncă foarte multă.

Şi, din punctul acesta de vedere, un contact cât mai rapid cu unele modele de reuşită, unele modele de performanţă, cu toată partea de început, care, de cele mai multe ori este foarte puţin ştiută sau circulată prin legende. Cum era Federer când era puşti? Mai rupea şi el rachetele, striga şi el la părinţi, se enerva, ridica pumnul…

Sunt atâtea şi atâtea greşeli specifice vârstei şi e important să vedem în ce măsură putem să oferim povestea devenirii acestor modele. Cum au ştiut să-şi formeze o echipă în momentul în care a început să se contureze sportivul de performanţă, cum au trecut peste crize, eşecuri, cum au reuşit să administreze succesul, ceea ce nu e deloc uşor. Este, poate, cel mai greu. Este proba de caracter, proba trăiniciei acelei echipe din jur, care ştie să te trezească, să nu ţi se pară totul prea uşor şi prea la îndemână şi să nu greşeşti fundamental.

“Problema este nu că n-am avea talente, ci cu făcutul”

Cred că toate lucrurile astea sunt extrem de necesare unor puşti, unor tineri în formare, mai ales în condiţiile în care nu avem un sistem. Coloana vertebrală a succeselor în plan individual o reprezintă în momentul de faţă în special familia, principalul susţinător. Nevoia de a extinde acest lanţ de valoare, prin care să avem cluburi puternice, şcoli, academii, relaţii instituţionale puternice între federaţie, cluburi şi mediul de afaceri, comunităţile locale.

Sunt toate lucruri foarte frumoase, de care vorbim câţiva dintre noi sau începem să vorbim mai mulţi. Problema este cu făcutul. Lucruri din acestea simple, marcarea acestui gen de turnee din Circuitul Naţional (să nu uităm, la astfel de competiţii ar trebui să vină, în mod normal, principalii 32 de jucători din generaţia respectivă).

În mod normal, cei pe care îi avem azi aici sunt cei care, peste zece ani, vor da lotul lărgit pentru Fed Cup şi Cupa Davis. Deci, e important ca toţi cei cărora ne place acest sport şi gândim că are nişte valenţe educative deosebite, să facem nişte lucruri cât de mici, cât de simple, dar cu o anumită constanţă şi sigur lucrurile se vor schimba în bine.

Pentru că talente există extraordinar de multe. Dacă am văzut şi învăţat ceva în cei patru ani de când suntem mai implicaţi în dezvoltarea tenisului la nivelul acesta, de copii şi juniori în special, este o bogăţie de talente. Şi nu poţi să nu te gândeşti că existenţa unui sistem bine conturat ar putea ajuta foarte mulţi dintre ei să devină sportivi de performanţă, pe care să poţi conta, intraţi în prima sută, oameni în jurul cărora se pot crea centre. Şi eu cred că în generaţiile de acum există foarte mulţi copii, tineri de talent, şi e important să facem ceva pentru dezvoltarea lor.

„Este lăudabil. Este o diferenţă pe care poate să o facă un copil fără posibilităţi financiare, folosindu-şi creierul. Tenisul, în mare parte, este inteligenţă. Să analizezi, să poţi să anticipezi. Eu vreau un copil sănătos, care să dacă sport, e mai bine decât să stea la calculator. O carte este binevenită. Sunt experienţele unor campioni”.

Adrian Buţu, părinte

„M-am bucurat. Pentru că dacă primesc o carte, să zicem Roger Federer, îmi vine să citesc. Adică să aflu cât mai multe. Federer îmi place pentru că este talentat de mic, cum nu sunt mulţi. Mă va ajuta mult”. 

Cătălin Buţu, jucător

„Mă bucur, o voi citi de cum ajung acasă, Federer e jucătorul meu preferat. Îmi place că nu se enervează în meciuri, îmi place reverul lui cu o mână. Dar nu prea mă iau după el, vreau să-mi creez propriul stil. Aşa voi învăţa mai multe despre tenis. Am mai citit şi cărţile lui Nadal şi Agassi. Am învăţat cum să fiu pe teren, ca atitudine”. 

David Apostol, jucător

„Orice a citit de specialitate, în domeniu, a contat pentru el. A mai primit şi cu altă ocazie, chiar am mai cumpărat din librărie. Acum, informaţiile sunt foarte aprofundate pe Internet şi cred că ei preferă așa, în loc să aibă o carte în mână. Dar eu zic că e un lucru mai bun decât orice altceva”.

Felicia Popa, bunică

„Am mai citit-o şi pe cea a lui Nadal. Cel mai mult mi-a plăcut povestea turneului de la Wimbledon pe care l-a câştigat. De-abia aştept s-o citesc pe cea despre Federer”. 

Mihnea Manea, jucător

„Copiii pot citi şi învăţa câte ceva din experienţa şi din viaţa marilor jucători. Este o chestie fantastică să ai aceste cărţi în bibliotecă şi să le citeşti. Te poate împinge un pic de la spate. Să-ți zici: uite, anumite lucruri le pot face şi eu sau am vrut să le fac, dar nu le-am făcut. Îţi poate da un impuls pentru a le face.

Concursurile de Gradul A sunt frumoase, mi-aş dori să participe mult mai mulţi dintre cei buni şi să se întreacă între ei. E adevărat că acum, în luna august, sunt şi multe turnee internaţionale, e şi vacanţă… Dar eu cred că acestea sunt concursurile bune din România, iar pentru cei mici e foarte important să le joace”.

Adrian Marcu, vicepreşedinte FRT

Turneul Circuitul Naţional FRT – Cupa Arcul de Triumf (Bucureşti, 9-13.08) – categoria 14 ani, în cifre:

– 56 de jucători au figurat pe tablourile principale de simplu (29 la masculin, 27 la feminin)
– 64% dintre participanţi sunt legitimaţi la cluburi din Bucureşti
– 4: numărul de terenuri pe care se joacă meciurile din turneu
– 10 din totalul de 11 meciuri din turul întâi de simplu băieţi de sâmbătă s-au încheiat după două seturi, între care unul cu 6-0, 6-0
– 8 din totalul de 11 meciuri din turul întâi de simplu fete de sîmbătă s-au încheiat după două seturi, între care două cu 6-0, 6-0
– 1,75 m măsoară cea mai înaltă jucătoare, Ana Capţan, din Galaţi (13 ani)

Cumpără de AICI cartea „Roger Federer – În căutarea perfecţiunii”