Prima victorie într-un Grand Slam pentru Andreea Mitu. Irina și Alex câștigă și ele, trei din patru pentru românce

Terenul 4 e o oază de liniște în ochiul unei furtuni. În timp ce, la doi pași distanță, vânzoleala e la cote maxime și trebuie să-ți faci loc cu coatele, ca oltenii, ca să izbândești, aici e o stare de seninătate pe care o îmbrățișezi cu drag. Spre finalul unei zile pline de tenis, prezența pe un astfel de teren te limpezește. Court 4 are, la fel ca venerabilele Court 2 și Court 3, ceva șic în simplitatea lui. Două-trei rânduri de bănci, iederă care crește pe pereții despărțitori, un copac fără frunze care păzește tabela de marcaj unde se plimbă statistici nemestecate de nimeni. Vizavi, câțiva fani amorțiți de-a binelea de soare își fac siesta. Pe terenul alăturat, de care ne desparte doar o pasarelă pe care se mai plimbă doi-trei rătăciți printre game-uri, patru fani cehi, înarmați cu cozoroace pe care sunt trecute numele câtorva dintre reprezentanții lor, o încurajează zgomotos pe Hradecka. 

Nimic nu trădează ceea ce la televizor pare a fi o neverending drama. Lipsit de comentariu și de ambianța specifică unei arene mai mari, jocul curge liniștit. Farmecul meciurilor jucate pe terenurile secundare la Slamuri e inegalabil. E ca și cum tenisul e dezbrăcat de toate înfloriturile de ambalaj și e redus la însăși esența lui: doi sportivi care lovesc cu tărie într-o minge și încearcă să 0 trimită peste fileu, în terenul adversarei. 

Și cele două lovesc, nu glumă. Irina Begu și Bethanie Mattek Sands schimbă lovituri puternice, stau bine pe teren, fac câteva puncte spectaculoase. Impresia de liniște e și pe chipul Irinei, deși cineva relativ familiarizat cu ea știe că în interior, Irina fierbe la foc mic. Și totuși, azi, afară de un strigăt spre final de set secund, Irina chiar a fost calmă. Poate că a știut și ea că meciul îi e la îndemână, că o are în control pe Mattek, pe care o mai învinsese anul acesta. De câteva ori a avut americanca avantaj cu break în setul secund, de fiecare dată Irina a reluat controlul cu autoritate. Iar când a ajuns în tiebreak la cele două mingi de set, Irina a scos la înaintare cele mai bune mingi ale ei din tot meciul, tocmai când îi era mai greu. Clutch play. 

Cap de serie în premieră la un Slam, Irina s-a comportat precum unul, la debutul în turneu. Cu calm. Irina confirmă teoria privitorului de foarte aproape. A privit liniștită meciul: “Știam că nu va dori schimburi mai lungi de trei mingi și că într-un raliu cu mine n-are șanse, de aceea am decis să prelungesc eu schimburile și să lovesc mult în cross, ca s-o fac să se deplaseze. Am crezut în mine, chiar dacă ea a condus în ambele seturi, am stat acolo, am fost calmă”. O așteaptă acum pe croata Ana Konjuh, una dintre jucătoarele de la care se așteaptă lucruri mari în viitorul nu foarte îndepărtat. Apoi, dacă totul merge conform planului, un rematch cu Petra Kvitova. Iar Parisul nu e chiar Madrid, locul ultimei lor întâlniri.

Alexandra Dulgheru a jucat pe un teren similar, pe Court 16, în prima serie de meciuri a zilei. Reconfortant ca, după atâtea meciuri lungi, s-o vezi pe Alex expediind-o scurt pe Nicole Gibbs, 6-3, 6-1. Asta, în ciuda celor două time warnings primite de la Pascal Maria. Răcită, Alex spune că a avut probleme cu respirația și de aceea i-a fost greu să își tragă sufletul între puncte. Gibbs a fost copleșită de varietatea româncei și n-a putut ține pasul, iar Alexandra câștigă un meci la un Slam pentru prima dată după US Open 2013. O va revedea acum pe Alize Cornet, pe care a mai învins-o recent la Doha, și despre care spune că o cunoaște bine, încă de la junioare. Spune că au avut mereu meciuri bune și că simte că nu are nimic de pierdut. Mai cu seamă că anticipează programarea meciului pe o arenă mare, ceea ce o va motiva suplimentar. 

Seara s-a încheiat cu o altă victorie, o premieră. Andreea Mitu a mai adăugat un first pe lista tot mai numeroasă premierelor de anul acesta. Prima victorie într-un turneu WTA, prima calificare pe tabloul unui Premier Mandatory, prima titularizare și victorie în Fed Cup, iar acum, prima victorie într-un Grand Slam, 6-3, 6-2 cu Alize Lim. Fericită, dar deja obișnuită cu aceste teritorii noi pe care le tot cucerește, Andreea ne-a spus că, de altfel, n-a fost tocmai fericită cu jocul ei, afară de ultimele trei game-uri. Din cauza diverselor decalări din program, n-a intrat tocmai încălzită în teren. Își făcuse încălzirea în jurul orei 13:00, dar a intrat pe teren vreo patru ceasuri mai târziu, și asta a făcut-o să fie ceva mai apatică la început. N-a avut emoții la final, când a venit mingea de meci, dar s-a gândit înainte de meci că s-ar putea să-i fie greu contra unei jucătoare din Franța, pe un Show Court. „Mai jucasem anul trecut, în calificări, pe un Show Court și n-am jucat nimic atunci; era atâta lume în tribune!”

Andreea lucrează cu Adrian Marcu, încă înainte de turneul de la Madrid, și e mulțumită de cum merg lucrurile, mai ales că au mai lucrat împreună, când și când, în ultimii ani. 

Acum urmează un meci cu o jucătoare care îi seamănă ca joc, cehoaica Pliskova, favorită 12. Andreea spune că n-are presiune, că vrea să abordeze meciul cu încredere și să fie foarte ofensivă. Neapărat vrea să fie concentrată încă din start. Până atunci, are o altă problemă de rezolvat. Toate biletele de avion ale echipei erau pentru miercuri, așa că acum trebuie să le schimbe. 

Singurul eșec al zilei a venit din meciul care, pe hârtie, se anunța și cel mai dificil. Monica Niculescu a pierdut cu Carla Suarez Navarro, în Bullring, într-un meci în care s-a simțit încă din start că iberica a făcut, într-adevăr, pasul la nivelul următor. CSN a rezolvat în liniște slice-urile Monicăi, dezgropând mingi grele cu reverul, iar echilibrul s-a dus repede: 6-2, 6-2. 

Marți nu-s programați români la Roland Garros. Ne pregătim de turul al doilea la fete, pe care îl abordăm cu patru jucătoare. E fun să fii suporter român.