O scurtă listă a capitolelor pe care un jucător de tenis trebuie să le stăpânească, inspirație din meciul și glezna Simonei

Adrian: Partea bună cu glezna e c-o obligă pe Simona să joace sliceuri. Eu: Partea proastă e c-o obligă să joace. #analysis #dinredacție

— TreizecizeroFST (@TreizecizeroFST) May 30, 2017

Ca să continui în același ton cârcotaș, aș zice că o altă parte bună a accidentării Simonei este că, în sfârșit, cuvântul ”serviciu” (cu varianta ”serviciul doi”) a fost detronat de pe primul loc în topul celor mai des menționate cuvinte în relație cu Simona și înlocuit cu ”gleznă”. De asemenea, sentimentele generale parcă au fost mai îngăduitoare zilele astea: chiar și cei care nu mor de dragul ei (din motive care nu-mi scapă, dar pe care prefer să le dezvolt cu altă ocazie, așa cum merită) parcă au lăsat-o mai moale cu ”da, dar n-are smash, voleu și slice” sau cele câteva obsesii eterne pe heavy rotation.

Aici fac o paranteză, inspirată de urmărirea recentă a mai multor jucătoare clasate în afara top 100. Jocul de tenis are vreo 20 de capitole pe care un jucător trebuie să le stăpânească: loviturile, deplasarea (cu subcapitole cum ar fi explozivitatea, jocul de picioare, sau agilitatea), elementele de tennis IQ, ca anticiparea și citirea jocului, elemente de tactică, precum selecția loviturilor, schimbarea tacticii în timpul meciului sau alegerea potrivită a tacticii în funcție de scor, apoi pregătirea fizică, și nu în ultimul rând elemente mentale ca atitudinea, competitivitatea, dorința de a câștiga. Probabil că mi-au mai scăpat, dar cam astea sunt cele de bază. Simona Halep are un voleu, smash si slice medii, ok. Trei slăbiciuni, mari și late, din 20 (și nici măcar dintre cele esențiale: cum ar fi fost dacă avea un forehand și deplasare mediocre?). Restul de 17 sau câte or fi, sunt însă top shelf, cum zic amicii britanici. Cârcotașii perfecționiști să mai arunce câte un ochi prin calificări ca să vadă cât de greu se bifează elementele pe lista asta numită ”jocul de tenis”.

Să trecem acum la meciul de azi, la sfârșitul căruia cred că s-a auzit un suspin colectiv de ușurare din loja oficială a Simonei de la Paris până la fanii ei din România și de aiurea. Glezna a rezistat, slavă zeilor tendoanelor! Simona însăși a confirmat la conferință (aici e toată), unde a apărut zâmbitoare, că totul a fost bine, s-a mișcat fără frică și la maxim. Mai are ceva dureri, dar sunt normale, și cum glezna este bine înfășurată, nimic nu se mai poate întâmpla acolo, ne asigură ea.

Asta m-a mai liniștit oarecum, pentru că principala mea grijă era ce se întâmplă după meci? Dacă își agravează ruptura? Dacă mâine se trezește că nu mai poate să meargă? Dacă și cu parcă. Deocamdată însă, am primit asigurări că #gleznarezistă.

Meciul în sine a stat mai mult sub umbra acestor îngrijorări și întrebări care ne treceau tuturor prin cap, inclusiv Simonei. Este cred, și motivul pentru care Cepelova s-a putut apropia oarecum de nivelul Simonei (luându-și de două ori breakurile înapoi), pentru că altfel, diferența de valoare dintre ele două pe zgură a fost evidentă. Cepelova a fost rudimentară azi la serviciu și construcția punctului, bazându-se mai ales pe execuții riscante și sporadice.

De partea ei, Simona a jucat din ce în ce mai bine pe măsură ce meciul avansa, iar emoțiile și incertitudinile cu care a intrat pe teren au fost împrăștiate de faptul că a putut să  se miște cum a vrut. A alergat la scurte, a alunecat pe piciorul drept și a aterizat pe el la forehand (sper că nu prea mult, și sper că acele drepte greșite de pe finalul partidei nu au fost cauzate de faptul că glezna nu i-a permis să se sprijine bine pe ea). Dorința a fost acolo, concentrarea așijderea. Mai mult decât atât nu avem ce să cerem. Dacă mai aud de ”voleu, smash și slice” vă trimit să vă uitați numai la calificări de acum până la sfârșitul anului. Și să notați câte lacune în joc au jucătoarele pe care le urmăriți.

Adversara următoare, nemțoaica Tatjana Maria a făcut sferturi la Marrakech (cel mai bun rezultat anul acesta pe zgură). Fapt divers: anul ăsta a pierdut și câștigat câte o dată la Irina Begu și a pierdut o dată la Ana Bogdan. Cu Simona însă n-a mai jucat decât un meci, hăt, la juniori. Are un stil interesant, cu o dreaptă cu mult spin și un rever tăiat. Simona zice că e pregătită. Dacă #gleznarezistă, și noi #rezistăm.