Novak și Andy impresionează, premiere pentru Delpo și Nando și sărbătoare în Polonia

Polska Power. Mai țineți minte sfertul-care-ar-fi-trebuit-să-fie-de-poveste? Nu mai avem, dar vă putem oferi un Janowicz – Kubot în schimb. Da. Wimbledon 2013 va intra în istorie drept turneul în care toată lumea a luat drept sigur un sfert de finală Federer – Nadal, și a primit în schimb un derby polonez, programat în premieră în sferturile unui Slam. Și tot o premieră pentru Polonia va fi și semifinalistul, oricare ar fi numele lui: el va fi primul bărbat din această țară calificat într-o semifinală de Slam. Adăugați-o în ecuație și pe Agnieszka Radwanska, rămasă, după victoria de azi, singura jucătoare din WTA care a făcut sferturi la toate GS-urile sezonului și vă veți forma o idee despre sărbătoarea din Polonia. 

Jerzy Janowicz și Lukasz Kubot s-au calificat la o distanță de trei minute unul de celălalt, apoi s-au îmbrățișat în vestiare, savurând succesul formidabil al unei țări nu tocmai obișnuită cu succesul la scară mare în tenis. „E magic, incredibil ce se întâmplă acum. E de departe cel mai frumos lucru care s-ar fi putut întâmpla tenisului polonez. Poate așa vom atrage mai mulți fani”, a spus Jerzy, care l-a învins în cinci seturi pe Jurgen Melzer, respectându-și noul statut de favorit. Pentru că da, JJ este văzut cu a treia șansă de bookmakeri la cucerirea titlului, deși pe tablou mai sunt suficienți jucători mai bine clasați decât el. Cu Melzer, Janowicz a avut mari probleme la început în a citi stânga austriacului. Melzer a dominat primul set și a părut că va înclina meciul în setul secund. Totul, până în tiebreak, unde Janowicz a făcut repede minibreak-urile necesare și a dus momentul favorabil și în setul trei. „Ar fi trebuit să câștig în patru, dar am fost prea stresat”, spune Jerzy.

La rândul său, Kubot a câștigat tot în cinci seturi cu Adrian Mannarino, sărbătorind cu un nou dans de Can-Can, noul obicei al jucătorului de 31 de ani. Cumva potrivit, va fi primul meci direct între cei doi. Și în ce moment! Dincolo de aerul de inedit al meciului, el va avea un favorit cert: Janowicz are o șansă imensă, la abia al doilea lui Wimbledon, să ajungă în prima semifinală de Slam a carierei. Ar fi un pas fundamental pentru cariera lui Jerzy, cel care, post-Paris 2012, a fost constant inclus în tot soiul de liste, previziuni și analize referitoare la jucătorii care vor domina tenisul masculin în anii următori. Janowicz ar deveni primul jucător dintre lupii tineri care face un pas atât de mare, primul care să confirme la nivel înalt așteptările puse în el. Dacă va reuși, vom afla miercuri.

Nole și Andy, imperiali. Parcă puși în gardă de nenumăratele capete importante care cad în jurul lor aproape zilnic, Novak și Andy dau o lecție de constanță și concentrare, îndreptându-se cu pași mari către o finală Big Four-style care ar mai tempera un pic din aerul de „rebel” pe care l-a căpătat turneul. Nici Djokovic, nici Murray nu au pierdut vreun set ajungând în sferturi, iar azi au câștigat foarte convingător două meciuri cu multe similitudini. În primul rând, despre ambele s-a spus sau crezut că le vor pune multe probleme. Jocul celor doi a contrazis cu brio teoria. În al doilea rând, ambii au survolat foarte deștept momentele psihologice al meciurilor. Novak a recuperat un break în setul doi cu Tommy Haas, într-un moment în care germanul părea convins că poate să revină în meci. A fost, printre altele, primul serviciu pierdut de sârb în tot turneul. Novak și-a luat înapoi break-ul la 4-3, într-un game în care parcă totul s-a jucat într-un raliu monumental cu peste 30 de schimburi.  Deși l-a câștigat, Haas a părut stors de viață după efort, plătind prețul două puncte mai târziu, când a cedat avantajul.

Tommy a reușit să facă meciul interesant pe finalul setului trei, când un Novak defocusat a permis germanului să se strecoare într-un tiebreak, dar, per ansamblu, superioritatea lui Nole a fost atât de clară, încât Haas a fost impresionat și a ținut să transmită asta prin declarații, lăudând agilitatea, elasticitatea, deplasarea și capacitatea de efort a liderului mondial. Dacă a avut vreodată o problemă Haas, Novak a rezolvat-o, câștigând clar pe suprafața preferată a germanului, după ce, cu o lună în urmă, făcuse la fel și la French Open.

Similar, Andy Murray a recuperat un break în setul secund cu Youzhny, un set pe care rusul trebuie că-l visează încă. Dar adevărul e că Muzz a avut o parte de merit în faptul că rusul a ajuns într-o situație favorabilă. Deși a avut break avantaj, Murray a căzut, preț de câteva game-uri, pradă tentației cu care se luptă uneori, aceea de a reveni la jocul de așteptare, tern, la greșeală, ultradefensiv chiar și când nu e cazul, cu care păcătuia deseori în perioada pre-Lendl. Murray a recuperat însă și a câștigat clar setul trei.

Muzz a explicat și cum s-a ținut departe de surprize neplăcute până acum, avertizat de trendul turneului: „Serena, Roger și Rafa au pierdut. Cu toții sunt jucători mai buni ca mine, mult mai împliniți ca mine. Dacă ei pot pierde devreme, și eu risc același lucru”.

Premiere pentru Nando și Delpo. La 29 de ani, într-un moment în care nimeni nu-l bănuia de un astfel de reviriment, Fernando Verdasco atinge pragul sferturilor la Wimbledon pentru prima oară în carieră, după un triplu 6-4 foarte solid obținut în fața surprinzătorului francez De Schepper. Nando, care a bifat victoria cu numărul 20 în cele 11 participări la Wimby, i-a atras deja atenția lui Murray. „Verdasco este un jucător foarte, foarte bun. Foarte periculos când îi merge jocul. N-am mai jucat cu un stângaci anul acesta, ceea ce e destul de ciudat, dat fiind că au trecut șase luni”.

Tot în premieră a ajuns în sferturile de la Wimbledon și Juan Martin Del Potro, și încă fără să piardă set. Performanța argentinianului e și mai impresionantă dacă ne gândim că, înainte cu câteva ore de meciul cu Seppi, s-a pus problema ca el să nu intre pe teren, în urma unei căzături foarte urâte încasate în meciul de sâmbătă. Delpo și-a asumat riscul și a mers mai departe.

„Glezna e bine, genunchiul, nu tocmai. Dar doctorii mi-au spus că se poate. Nu am putut întinde genunchiul 100 la 100. Bandajul m-a ajutat azi, dar nu e suficient. Dar am o zi și jumătate până la următorul meci, voi face tot posibilul să mă recuperez”, a spus Delpo, foarte încântat că a reușit sfertul, singurul Slam la care nu ajunsese atât de departe. „Sunt așa de fericit să ajung în sferturi. Îmi place mult iarba, îmi îmbunătățesc continuu jocul pe ea”. Îl va întâlni pe David Ferrer, cel care a ajuns la a șaptea prezență consecutivă în sferturile unui Slam, apărându-și performanța de anul trecut, când, printre alții, l-a bătut chiar pe Del Potro. Ferru a supraviețuit iar unor momente grele, ca și în tururile anterioare, dar, într-un final, a scos-o la capăt cu Dodig în patru seturi.

Pentru Delpo, sfertul este un fel de răzbunare venită la timp după un sezon nu tocmai ideal, mai ales în Slamuri: eliminat timpuriu la AO, absent la RG, argentinianul a compensat cu finala de la IW, dar apoi a lipsit ceva timp în sezonul de zgură.

Conform calculului hârtiei. Carnagiu, WimbleCrazy și alte denumiri care să ilustreze numărul uriaș de surprize. Și totuși, sfertul 1 al tabloului masculin a fost ferit aproape cu totul de vreun rezultat ieșit din comun. Acolo sferturile sunt exact conform tragerii la sorți, capii de serie ajungând in corpore. Tomas Berdych e și el acolo, cehul obținând o victorie solidă și muncită contra lui Bernard Tomic. Berdych, fost finalist la Wimbledon, va încerca acum o nouă victorie cu Djokovic, pe care îl conduce cu 1-0 pe iarbă.

Programul complet al sferturilor, programate miercuri. Novak Djokovic – Tomas Berdych, Juan Martin Del Potro – David Ferrer (partea de sus a tabloului), Jerzy Janowicz – Lukasz Kubot, Andy Murray – Fernando Verdasco (partea de jos).