Monica, învinsă de Naomi Osaka, deplânge problemele fizice: „M-am simțit ca pe gheață”

Cu doar un singur meci jucat în ultimele trei luni și cu o accidentare complicată care a ținut-o departe de terenul de tenis, Monica avea puține șanse să găsească multe răspunsuri în fața japonezei Naomi Osaka. A fost 6-4, 6-1 pentru Osaka, favorită 18, într-un meci care s-a dovedit a fi prea mult pentru Monica, revenită în circuit abia acum o săptămână, după o pauză de mai bine de trei luni.

Prea puține lucruri au depins de Monica în acest meci. Osaka a fost prea puternică și exactă pentru o Monica încă nerefăcută, fără încredere și cu foarte puține meciuri jucate în ultima perioadă. Moni nu a reușit sub nicio formă să găsească un antidot la jocul agresiv și foarte compact al japonezei, fiind dominată de la un capăt la altul și aflându-se în imposibilitatea de a-și impune tenisul ei.

Începutul de meci a fost relativ echilibrat, Niculescu reușind să recupereze un break și să revină de la 1-3, dar acesta a fost primul și singurul moment în care Monica a părut că ar putea avea șanse în acest meci. Marea problemă a Monicăi a fost serviciul impresionant al japonezei (doar patru puncte a cedat cu prima servă în tot meciul), de care nu s-a putut apropia deloc; singurele realizări pe serviciul lui Naomi au fost două game-uri în care a reușit să conducă cu 0-30.

Faptul că Monica nu a contat la retur și nu a putut deranja cu nimic a dus la alte două mari necazuri: pe de o parte a simplificat mult lucrurile pentru Osaka, care a fost tot timpul la conducere, și pe de alta, româncei nu i s-a permis să-și facă jocul ei obișnuit, să lege loviturile și să o facă, cumva, pe japoneză să forțeze.

Momentul de la 5-4, când Monica a servit pentru a rămâne în set, a rupt complet și iremediabil echilibrul meciului: au fost patru lovituri câștigătoare reușite de Osaka în acel game, ea luându-și  în felul acesta primul set.

Cu setul în buzunar, cu și mai multă încredere și cu același serviciu năprasnic, Osaka a continuat în setul doi ceea ce a început în game-ul zece din primul set, și nu s-a mai oprit decât la finalul meciului. 

Moni se vede, așadar, învinsă în primul tur la Londra pentru al doilea an la rând, însă, în acest punct al carierei sale, mult mai importantă decât victoria în sine e starea ei fizică: cât timp va rămâne sănătoasă, victoriile se vor întoarce și ele la un moment dat.

 

”Nu mă duc la mingi. Iar dacă mă duc, număr până la 3, și după aia mă duc. Vreau să-i zic creierului „du-te”, dar nu mă lasă încă”

(Corespondență de la Wimbledon)

Moni ne-a povestit, după meci, câte ceva din pățaniile ei din această nouă perioadă de indisponibilitate, care a forțat-o inclusiv să rateze pentru prima oară după ceva timp, inclusiv un Slam.

”M-am deplasat foarte rău azi. În timpul acesta cât am stat pe bară am pierdut puțin deplasarea în teren și mi s-a părut că eram foarte lentă și nu ajungeam la mingi. Mai am nevoie de timp și de meciuri ca să-mi intru în mână.

Nu m-am simțit foarte bine pe suprafață, m-am simțit ca pe gheață”, a început ea.

”Fizic am fost ok, mă bucur că am putut să joc aici, spre deosebire de Roland Garros. Prima dată când am simțit ceva la gambă a fost înainte de Roma, am făcut RMN, mi-au zis că am doar o contractură. Nu m-am simțit confortabil și n-am jucat Roma, sperând că poate pot Strasbourg. Dar acolo s-a rupt. Iar la Paris mi-au zis că am două rupturi la gambă, două, nu una. Probabil a fost accidentare de compensare”.

Monica nu a crezut că va putea juca aici. ”M-am dus la Southsea pentru că mă săturasem să stau, m-am gândit că poate e durere doar în capul meu. Ușor, ușor a fost ceva mai bine. De la Roma încoace am făcut 4 RMN-uri, iar la ultimul mi-au zis că la dreptul nu mai am nimic, iar la stângul mai e ceva lichid.

Aici a fost ok, dar nu mă duc la mingi. Iar dacă mă duc, număr până la 3, și după aia mă duc. Vreau să-i zic creierului „du-te”, dar nu mă lasă încă. Mi s-a părut că nu mai eram concentrată, era ciudat, nu mai știu să gestionez meciul, probabil. Nu mai eram eu aia care era rea. Ăsta e jocul meu, să alerg, să lupt, să joc mult, dar acum stau prost la capitolul ăsta.  N-am antrenamente și nu sunt eu aia de la Miami”

Monica a povestit cu Simona după titlul acesteia de la Roland Garros.

„Eu am jucat cu Stephens la Miami și știam ce bine joacă, am văzut cât de bine se simte pe teren. Simona mi-a spus că a fost un pic uimită de cât de bine a jucat Sloane. Ea mai jucase cu ea la Washington și Cincinnati și au fost scoruri dure. Mi-a zis că a crezut tot timpul în victorie și probabil de aia a și câștigat. Mă bucur pentru ea, e o super victorie și și-a îndeplinit un vis. Ne-am văzut și acum, după meciuri: una a câștigat, alta, nu!”

(Adrian)

 

Filmul 30-0 al victoriei Simonei de la Roland Garros

 

Nu rata Povestea Primului Slam!

Simona Halep este, de acum, campioană de Grand Slam. O performanță istorică, a cărei însemnătate merită pusă în context. Cu șase ani petrecuți la turnee, echipa Treizecizero s-a pregătit pentru a putea pune în pagină Povestea Primului Slam. Nu o rata!

 

“Simona Halep. Povestea Primului Slam” este, la fel ca toate celelalte apariții editoriale Treizecizero, o revistă atent îngrijită, un produs premium de pus în colecție. Dedicată unei performanțe unice, publicația este o combinație între cuvânt și fotografie, între frumusețea detaliilor de atmosferă, profunzimea analizelor și emoția imaginilor.

Ea oferă o imagine amplă asupra drumului parcurs de Simona Halep pentru cucerirea Primului Slam: apariția în elită, ratările premergătoare marelui triumf, oamenii care i-au fost alături și, bineînțeles, punctul culminant – povestea turneului la care s-a petrecut totul.

Interviuri, o listă solidă de invitați surpriză și articole captivante – asta te așteaptă într-un produs editorial de neratat pentru fanii adevărați ai Simonei. Alte detalii despre surprizele din cuprins, aici.

Precomandă revista de aici.