Kyrgios pe Batiștei, Genie într-o pauză. Gânduri înainte de sezonul de zgură
Codruț Baciu | 7 aprilie 2019Începem jocul de glezne pentru sezonul de zgură. Așa că, înainte să pășesc în acest calendar al țărânei roșii, vreau să așez aici câteva notițe pe care mi le-am tot luat în ultima săptămână. Că mi-e că n-o să mai avem vreme de șuete și sentințe apoi.
Începem jocul de glezne pentru sezonul de zgură. Adică săptămânile alea în care ne minunăm ritualic la câte un schimb de mingi care durează 90 de secunde, de parcă e prima oară când vedem așa ceva. N-am nimic cu săptămânile alea, unele chiar îmi plac. Dar, de cele mai multe ori, pentru mine zgura e doar bomboana tare dinainte de lichior. Lichiorul fiind sezonul de iarbă. #Myam.
Dacă stai să te gândești, fanul de tenis este foarte greu de mulțumit; iar eu nu fac excepție. Hardul de început de an nu-i bun că se joacă-n miezul nopții și se lasă cu cearcăne. Zgura nu-i bună, că-i un maraton plin de insolații. Indoorul nu ne convine că e… indoor și se joacă-n anotimpul friguros. Evident, și la iarbă am avea ceva de comentat: se joacă-n Europa, deci fix în mijlocul zilei noastre, când suntem la birou. Dra-ma-tic! Și totuși, ne uităm și rămânem la curent cu toate. Interesant, nu?
Știu că zgura o să-mi scadă un pic procentajul meciurilor privite cap-coadă. Așa că, înainte să pășesc în acest calendar al țărânei roșii, vreau să așez aici câteva notițe pe care mi le-am tot luat în ultima săptămână. Că mi-e că n-o să mai avem vreme de șuete și sentințe apoi.
1. Filip Jianu a obținut prima sa victorie în Cupa Davis pentru România. Avem nevoie ca de aer de prezența lui Filip în circuit, dar lui să nu i-o spună nimeni, ok? Habar n-avem cât de mare va ajunge Jianu, acesta e adevărul și trebuie să fim zgârciți cu predicțiile la copii.
În schimb, avem tentația să spunem despre juniori sau tineri că dacă ”o vor ține tot așa”, vor ajunge departe. Ce prisos de opinie și pierdere de vreme! Păi, normal că, dacă o ține tot așa, va fi un mare campion. Normal că dacă o ține din victorie în victorie, e bine, nu? Normal că dacă eu o țin tot așa, aș scrie zilnic despre tenis, redacția Treizecizero ar exclama ”finally!”, iar reputația mea de autor prolific m-ar precede. Vedeți, marea provocare, atunci când opinezi pe marginea unei cariere de tenismen aflat la început, este să o faci luând în calcul și momentele în care sportivul nu ”o va ține tot așa”. Care vor fi mult și diverse. Altminteri, mai bine spunem că nu știm, dar sperăm – nu e nicio rușine.
2. Genie Bouchard a anunțat că ia o pauză de la tenis. Uimitor câți au găsit de cuviință să aplaude meschin decizia ei și să o trimită pe podiumul de prezentat moda. E vorba de aceeași fată care făcea finală la Wimbledon și semis la Paris și Melbourne, la 20 ani – o vârstă la care… nici nu-mi mai duc la bun sfârșit ideea, serios. Cumva, pentru toate accidentările, pentru lipsa motivației, a banilor, a echipei potrivite – oamenii ăștia trebuie să dea explicație chibiților de pe toate meridianele. În plus, dacă ești femeie și arăți într-un fel sau altul și îndrăznești să pui poze pe conturile *tale* de social media, e clar: ”mai ușor cu pozele, pisi, treci la antrenament”. Taxați-i pe vitejii ăștia cu firimituri între Caps Lock și Shift. Sau luați-i deoparte și explicați-le câte ceva.
Dacă a funcționat pentru Barty, care a jucat cricket și a predat tenis la copii în pauza aia, de ce n-ar funcționa și la Genie?
3. În weekend, am fost la o pensiune mișto, pe dealul Cetățuia. E dincolo de Buzău, în drum spre Brașov. De fiecare dată când trec pe acolo, lângă Poiana Pinului, văd un teren de tenis pustiu. E plin de crengi sau buruieni, dar mereu practicabil. În calitate de bucureștean care dă sute de lei ca să joace tenis săptămânal, terenul ăla gol mă face să salivez intern. Să mi se zbată o gambă. Să iau mâna de pe volan, ca să simulez o scurtă-n aer.
4. Am citit ”Shoedog”, povestea Nike scrisă chiar de fondatorul său, Phil Knight. Scoasă la noi de Editura Publica. E o carte scrisă bine, în opinia mea – Knight chiar a luat ceva lecții de creative writing, din câte am înțeles. Periată la greu, desigur, cu justificări atent construite pentru toate deciziile neetice sau neinspirate ale Nike. Cartea este despre sport, viață, business, dar mai ales despre loialitatea față de produsul tău. Knight era un maniac. Un tanc. Un shoedog veritabil – termen ce desemnează obsedatii de pantofi.
Una din poveștile simpatice din carte: Nike pusese ochii pe nebunul de Connors. Jimmy câștiga, făcea show – era exact ce căuta Knight. Era exact ce găsise Knight la Ilie Năstase, primul atlet faimos semnat de Nike. Bun, Knight îl sună pe agentul lui Connors, îi propune suma, ăla zice ”ok, stai să vină puștiul și semnăm”. Numai că puștiul câștigă, imadiat după, două Slamuri consecutive, iar agentul și Connors semnează cu altă companie și se prefac că uită de înțelegerea telefonică.
Plus asta, care m-a făcut să râd:
Apropo, nu știu dacă sunteți fani Nike sau dacă jucați tenis, dar șosete sigur purtați. Cel mai recent proiect al 30-0 e unul colorat, de calitate și produs în România.
5. Marțea trecută eram pe Batiștei. Mă plimbam cu o cola la jumate între degete, la fel cum făceam în liceu, prin Crâng. Și mă simțeam bine, tocmai ieșisem de la o întâlnire cu un client foarte amabil și destul de bogat. Am intrat într-una din frizeriile alea vechi, despre care nu se știe cum naiba au rezistat pe-acolo, în vecinătatea Interului. Așteptam să-mi vină rândul, când am auzit un accent familiar și totuși îndepărtat. Era un accent australian. M-am întors precaut spre scaunul cu pricina și l-am văzut pe Kyrgios, primindu-și una din faimoasele sale frizuri. Poftim?!
Da, știu cum sună.
Nick Kyrgios?
În București?
Pe strada Batiștei, la numărul 20?
La frizer?!
Am închis cartea.
(citesc ”Soldații” lui Șchiop zilele astea – e splendidă).
Și am tras cu urechea:
– Tu unde muncești?
– Nu muncesc, sunt tenisman.
– Deci e tot o muncă și asta, nu? Turnee, alergătură…
– Nu, nu e.
– Dar la antrenament, presupun să muncești, corect?
– Dar ce vă pasă, doamnă, de antrenamenele mele, serios acuma!?
– Chiar nu-mi pasă, dar când te-ntreb de muncă, ți se ridică păru-n cap și mi-e mai ușor să te tund.
NOU, în 30-0 Shop! Am lansat 30-0 Sox!
Cea mai nouă idee de la 30-0 este gata să-ți coloreze primăvara. Lansăm 30-0 Sox, o colecție de șosete 30-0 cu inspirație din tenis, fabricate în România. Ai de unde să alegi! Avem cinci modele, dintre care unul special pentru copii, plus un pack avantajos, format din trei modele complementare.
Alege-ți modelele preferate de AICI!
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
