Joacă de copii: când tenisul e de-a Tom(ic) şi Jerry (Dolgopolov)

Cum anticipam, duelul dintre originalii Tomic şi Dolgopolov a făcut toţi banii. Un festival de slice-uri, un recital de lovituri mai puţin obişnuite, un soi de concurs al viclenilor circuitului. E, cu siguranţă, genul de meci pe care n-ai cum să nu-l apreciezi, chiar dacă nu eşti neapărat fanul unuia dintre cei doi.

Meciul a semănat cu un război al nervilor, un meci de şah imaginar, în care loviturile abracadabrante au ţinut loc pieselor de pe tabla închipuită pe Rod Laver. Doi artişti care au decis să lase deoparte clasicul şi să transforme meciul într-un luptă de-a cine-i mai abil şi mai rezistent unor raliuri pe care în mod cert nu le vezi în fiecare zi. Distracţia a culminat de fiecare dată când unul dintre cei doi, pierzându-şi parcă răbdarea solicitată la maximum într-un alt duel de rever, a decis să rupă brusc ritmul cu o lovitură aspră şi aducătoare de punct.

Cum spunea după meci australianul, meciul a semănat cu o luptă în oglindă. O cursă de-a şoarecele şi pisica, rând pe rând, cei doi fiind când Tom, când Jerry. Trebuie să fie dificilă încercarea să învingi pe cineva care foloseşte aceleaşi arme ca ale tale, când tocmai originalitatea e punctul tău forte. Cu atât mai mult trebuie apreciat Tomic, pentru că a avut ceva în plus la final, când s-a tras linie, iar meciul acesta s-ar putea să fi fost chiar adevăratul său botez în noua calitate de jucător de la care se aşteaptă performanţe relevante pe viitor. Sau, dacă nu, cel puțin pentru două zile, prezentul sună bine. 

N-au lipsit nici răsturnările de situaţie. Ucraineanul a mutat primul, impunându-se cu 6-4 în primul set. Tomic a egalat cu un tie-break câştigat la zero în setul secund. Setul  trei a ajuns şi el în tie-break, perioadă a meciului de-a dreptul spectaculoasă. Evoluţia scorului i-a zăpăcit pe fanii celor doi, şi, deşi Dolgo a avut 5-2, s-a impus Tomic, cu 8-6. După un time-out medical, Dolgopolov a defilat în setul patru, luat cu 6-2, şi a avut primul şansa desprinderii în decisiv. N-a făcut-o, aşa că Tomic a sprintat, făcând break-ul şi, mai apoi, trecându-şi încă o victorie mare în cont, după cele cu Verdasco, în primul tur, şi cu Querrey în manşa secundă. A fost 6-3,  așadar, în decisiv, şi, culmea, o egalitate perfectă la numărul total al punctelor câştigate de fiecare: câte 174.

Cei doi s-au complimentat după meci. “E foarte dificil să joci şi să câştigi cu el”, a spus Tomic, în vreme ce Dolgopolov s-a declarat extraordinar de obosit. “O să am nevoie de două zile de repaus după un meci ca acesta”. Anul trecut, Dolgopolov făcea sfert de finală la AO.

Pentru Bernard Tomic urmează acum examenul suprem. Pentru că nimic nu poate fi mai frumos pentru tânărul jucător de la Antipozi decât un meci cu însuşi Roger Federer, cel mai probabil într-o sesiune de seară, pe Rod Laver, cu tot publicul alături şi cu miza fiind calificarea în sferturile de finală ale Australian Open. 

Tomic – Dolgopolov, rezumatul