Jasmine Paolini câștigă un thriller, va juca a doua finală de Slam la rând! Paolini vs Krejcikova pentru titlu

Jasmine Paolini a învins-o în cea mai lungă semifinală feminină din istoria Wimbledon pe Donna Vekic, 2-6, 6-4, 7-6 (8), calificându-se în a doua finală de Grand Slam consecutivă. În cea de-a doua semifinală, Barbora Krejcikova a eliminat-o pe Elena Rybakina, favorita 4, 3-6, 6-3, 6-4.

Jasmine Paolini e povestea feel good a anului în tenisul feminin. O jucătoare care nu trecuse de turul al doilea la un turneu de Grand Slam în 27 de încercări anterioare ediției din ianuarie a Australian Open va juca acum a doua finală de Slam la rând, și nu oriunde, ci la Wimbledon, completând astfel una din cele mai grele misiuni din tenis.

Doar patru jucătoare au reușit această perfomanță – calificarea în finalele celor două Slamuri de vară în același sezon – în ultimii 25 de ani, iar numele lor spune totul despre dificultatea pe care o presupune această dublă: Steffi Graf, Justine Henin, Venus Williams, Serena Williams. Paolini nu are nici armele, nici performanțele sau alura acestor superstaruri ale tenisului feminin. Are, însă, o inimă mare și o ambiție pe măsură. În plus de asta, e evident acum, a intrat într-o zonă în care nu poate face mai nimic greșit; joacă cu o încredere formidabilă și dă un nou sens ideii de a te bucura de ceea ce faci, în timp ce faci.

Dacă traseul ei de la Roland-Garros n-a fost neapărat inexplicabil, tenisul ei fiind adecvat pentru zgură, cel de la Wimbledon – unde Paolini câștigase un singur meci anterior, în calificările din 2017, pierzându-le pe următoarele șase – poate fi pus pe seama acestui moment cu adevărat fast pe care îl traversează. E impresionant cum Jasmine a luat momentul bun de la Paris și l-a dus pe iarbă. A făcut o semifinală la Eastbourne anterior, iar la Londra a pierdut un singur set până în semifinala de azi cu Donna Vekic, în sfertul cu Madison Keys. E și meciul în care, ce-i drept, Paolini a avut multă șansă, pentru că Madison era în control când s-a accidentat, la 5-2 în setul decisiv. Scăpată din acele circumstanțe, Jasmine a luat lucrurile de unde le lăsase în turul al treilea cu Bianca Andreescu (7-6, 6-1), adăugând o victorie zdrobitoare în sferturi cu Emma Navarro (6-2, 6-1) într-un meci în care a făcut aproape totul perfect.

Lucrurile păreau că se vor sfârși, însă, pentru Paolini în semifinala cu Donna Vekic. O jucătoare cu un stil croit parcă pentru iarbă, care iubește iarba și care era în fața unui moment crucial în cariera ei, la prima semifinală de Slam a carierei, după două sferturi anterioare, la US Open în 2019 și la AO în 2021. Vekic avea și jocul, și datele pentru a o răni pe Paolini – similar cum o făcuse Keys – cu loviturile ei agresive și grele, plus un serviciu superior; cu tot entuziasmul ei, datele fizice ale lui Jasmine o fac (în teorie, cel puțin) vulnerabilă pe gazon unui astfel de stil de joc.

Dominantă pe serva ei – pe care a câștigat 91 la sută în primul serviciu -, dar și pe retur, Donna a întâmpinat puțină rezistență în primul set, pe care l-a câștigat în grabă, 6-2. Dar croata n-a mai aplicat aceeași presiune pe serviciul al doilea al lui Paolini din setul al doilea, procentajul ei de reușită scăzând aici de la 71 la 45 la sută. Iar italianca – odată ce a scăpat cu bine din două game-uri grele pe serviciu, la 1-1 și 2-2, în ambele salvând mingi de break – a început să crească în încredere, să simtă că va avea o oportunitate în acest meci și să-și facă tot mai sigură serviciul.

Asta a deschis calea spre un set decisiv cu adevărat captivant și, pe alocuri, dramatic. Vekic a lovit prima din nou, a avut 2-0 și chiar minge de dublu break pentru 3-0. A avut în două ocazii un break avans, dar n-a putut capitaliza în niciuna, cedând avantajul imediat. Și cum se întâmplă în astfel de situații, croata a început să acumuleze o datorie a șanselor neluate pe care urma să o plătească la un moment dat.

O Donna tot mai apăsată de propriile emoții și tot mai stresată a continuat să se lovească de o Jasmine tot mai energică, mai entuziasmantă și mai neînduplecată. O ciocnire din care a rezultat un meci intens și dramatic, cu schimburi variate și cu emoțiile ambelor tabere până în gât. Vekic a fost tot mai des atrasă în acele erori mari, lovituri de o agresivitate necontrolată, care ies mult în out, și care parcă provoacă daune uriașe la nivel de încredere. Una dintre ele i-a oferit lui Paolini o primă șansă de meci la 5-4, salvată de o Vekic dintr-o dată calmă și cu sânge rece la fileu.

Dar Paolini a continuat să stea acolo prezentă și să se agațe de fiecare șansă, uneori, parcă ținându-se de acest meci cu vârful unghiilor. La 5-5, într-un game lung și de o importanță masivă, Vekic a ratat alte mingi de rutină și n-a putut converti niciuna din cele două mingi de break apărute, croata părând că va ceda în fața lacrimilor. În game-ul următor Vekic a mai salvat o minge de meci și a împins setul în tiebreak-ul decisiv, în care balanța a continuat să rămână incredibil de echilibrată. Până la 8-8 – un astfel de meci nu putea fi decis altfel decât de prima la două puncte diferență – când Paolini a avut mai mult sânge rece, forțând-o pe Vekic să clacheze și să facă o altă eroare.

A fost poate cel mai bun meci al turneului feminin, câștigat până la urmă de cine a avut nervii mai tari. Donna a avut mult de pierdut, de-a lungul carierei ei, din această cauză, iar o adversară energică, bătăioasă, combativă, greu de dat la o parte și cu atâta încredere precum are Jasmine Paolini zilele astea – dar și cu mai multă experiență într-o astfel de fază a unui Slam – era, previzibil, o nucă tare pentru Vekic. Va rămâne o oportunitate peste care emoționala croată va trece, probabil, greu; nu mai departe de acum câteva zile ea vorbea despre cât de greu i-a fost să-și găsească motivația de a continua nu mai departe de acum câteva săptămâni, când a lovit un zid mental în timpul Roland-Garros, simțind nevoia de a se opri și a pleca, pur și simplu, acasă. Rămâne de văzut ce va alege Donna din experiența de acum.

Până una alta, e, din nou, ziua lui Jasmine. Prima italiancă din istorie care joacă finala Wimbledon și Top 5 de săptămâna viitoare (e chiar pe 3 în Race), Jasmine va pleca, probabil, cu șansa a doua și în această finală, în care o va întâlni pe Barbora Krejcikova, o altă jucătoare calificată oarecum surprinzător în ultimul act. Dar asta contează prea puțin pentru Paolini.

Krejcikova era, posibil, cel mai greu obstacol între Rybakina și un nou titlu la Wimbledon, cel puțin prin rațiuni de matchup. În ziua ei bună, cehoaica are un tenis complex, complet și complicat de gestionat de o sportivă cu armele Rybakinei, care poate fi scoasă în decor sau măcar dereglată de multitudinea de slice-uri și efecte, urmate de accelerări imparabile pe care le poate oferi Krejcikova.

Antrenată deja cu câteva big hittere anterior Rybakinei, pe care le-a demontat cu precizie – le învinsese pe Danielle Collins și pe Jelena Ostapenko – Krejcikova a arătat în elementul ei azi, chiar dacă a pierdut primul set, în urma unui start mai lent, în care Rybakina a făcut break imediat. S-a simțit această siguranță a Barborei, probabil a simțit-o pe teren și Rybakina, cea despre care s-a spus că e marea favorită la titlu pe tabloul feminin. S-a dovedit însă, încă o dată, cât de greu e să duci în spate această greutate invizibilă de favorită virtuală, în special atunci când trebuie să faci asta cea mai mare parte a turneului.

Cea mai bună șansă a Elenei a fost, poate, mingea de break avută la 2-2 în setul doi, dar Krejcikova a servit un as acolo și, la adăpostul unui serviciu mai consistent azi decât cel al Elenei (procentaj de succes similar la 67 la sută, dar cehoaica l-a pus pe primul în teren la 72 la sută, față de doar 58 la sută) nu s-a mai uitat în urmă, în drum spre a treia ei victorie din tot atâtea meciuri cu Rybakina.

Finala dintre Krejcikova și Paolini va fi o premieră: prima finală de Grand Slam dintre două jucătoare a căror precedentă întâlnire fusese în calificările unui Slam. În 2018, în primul tur al calificărilor Australian Open, Krejcikova câștigase cu 6-2, 6-1. S-au schimbat multe de atunci pentru cele două. Iar pentru învingătoarea de sâmbătă se vor schimba și mai multe.