Învinsă de Belinda Bencic la Hobart, Mihaela Buzărnescu are nevoie de răbdare. Cum arată tenisul Mihaelei în începutul de sezon

Înfrângerea suferită de Mihaela Buzărnescu, 4-6, 6-3, 7-5, în fața Belindei Bencic, în primul tur al turneului de la Hobart, ne lasă cu sentimente amestecate. A fost cel mai bun meci făcut de Mihaela de la revenirea în circuit, după accidentarea suferită la gleznă în vara trecută. A fost și primul set câștigat din august încoace la nivel WTA. Și, poate cel mai important, am primit o confirmare pe care o așteptam: tenisul Mihaelei n-a plecat nicăieri, are nevoie doar de timp și reacomodare.

Dar, peste toate, rămâne înfrângerea. O înfrângere care, deși duce acum șirul meciurilor pierdute la șase, nu îi afectează semnificativ clasamentul, chiar dacă la Hobart avea de apărat o finală (va coborî un loc, de pe 25 pe 26). Întrebarea relevantă este cum va atârna, la nivel de încredere, această mână de înfrângeri.

Răspunsul scurt e că n-ar trebui să o afecteze. Cum cazul Mihaelei e special, iar toate aceste eșecuri vin pe fondul unei reveniri după o pauză îndelungată, întrerupere cauzată de o accidentare, nu sunt motive de îngrijorare. În astfel de situații, orice meci contează, fie pierdut sau câștigat. La un moment dat, lucrurile vor începe să se lege. Că se va întâmpla peste o săptămână sau peste o lună, e greu de spus. Depinde și de context (vezi tragerile la sorți dificile de la revenire încoace), dar și de cum se va simți fizic.

Cert este că la acest moment nivelul ei începe să se apropie de cel obișnuit. Mai are mult de mers, dar e pe drumul cel bun. Progresul față de Brisbane, de exemplu, unde a reușit doar două game-uri în meciul cu Lesia Tsurenko – care ulterior avea să ajungă în finală și la două puncte de titlu – e mai mult decât vizibil. De altfel, din septembrie, de când a revenit în circuit – chiar dacă a fost o revenire ușor grăbită – , tenisul ei nu a stagnat. Că nivelul ei n-a urcat așa de repede pe cât ne-am fi dorit, e altceva. Iar aici cauza principală este reținerea (în deplasare, în lovituri, în a ajunge anumite mingi, în a se apăra) pe care a arătat-o și continuă să o arate pe teren. O reținere explicată, în mod firesc, de acea accidentare tulburătoare suferită la Montreal.

Și astăzi, cu Bencic, s-a văzut și s-a simțit că încă îi e teamă să alerge spre unele mingi, că e rigidă în mișcări și are rețineri în a da drumul complet la braț. Am regăsit-o pe Mihaela în cuvintele recente ale lui Andy Murray, și el aflat în revenire după operația suferită la șold: părea că gândurile îi fug mai mult la gleznă și la cum să joace mai precaut pentru a preîntâmpina o altă accidentare decât la ceea ce trebuie să facă pe teren. Asta e, de altfel, una din problemele majore pentru un sportiv trecut prin atâtea necazuri. Mihaela a mai trecut prin accidentări și reveniri, dar cu cât sunt mai multe (și Miki a tot avut), cu atât temerile sunt și ele mai prezente, tocmai pentru că știe cât de greu e să o ia iar de la zero.

Consecința acestor precauții s-a reflectat și se reflectă în jocul ei. Nu mai accesează acea naturalețe în lovituri și deplasare pe care am tot văzut-o pe parcursul anului trecut, până în august. Dar și-o va recupera curând. Cu cât va juca mai mult, cu atât va începe să se simtă mai confortabil pe teren.

De asemenea, un alt „sindrom” post-revenire, pe care l-am remarcat la toți jucătorii proaspăt reveniți în circuit (mai puțin la Roger Federer) este jucatul în serii și apariția unor fluctuații mult prea mari în joc pe parcursul unui meci. Mihaela a început meciul cu Bencic excelent, s-a dus la 3-1, dar apoi a pierdut trei game-uri la rând. A revenit în set, l-a câștigat, dar apoi a scăzut brusc nivelul în setul doi și nu a mai putut recupera avantajul luat de Belinda. Iar în setul decisiv, deși a stat foarte aproape de elvețiancă, exact aceste oscilații rapide de la puncte bine construite și winnere la serii de erori neforțate au costat-o. De aici și acele game-uri pierdute de la un avantaj de 40-0 sau 40-15, cum s-a întâmplat chiar la 4-4.

Partea cea mai bună e că nu a renunțat. A trădat-o și serviciul, și unele lovituri din câmp, dar n-a încetat să-și dea șanse, ceea ce a și făcut să salveze două mingi de meci la 5-4 și să egaleze situația. Dar în final, într-un set în care au fost nu mai puțin de nouă (!) break-uri și pe care-l putea câștiga foarte bine și Mihaela, Bencic a produs un tenis o idee mai echilibrat atunci când a avut nevoie, lucru care a făcut-o învingătoare.

Comeback complete!@BelindaBencic edges Buzarnescu 4-6, 6-3, 7-5 at @HobartTennis. pic.twitter.com/WGP1yXJxa0

— WTA (@WTA) January 8, 2019

Ce urmează acum pentru Mihaela? Vine Australian Open, acolo unde va fi printre cele 32 de favorite, ceea ce ajută mult în situația ei. Statutul de cap de serie i-ar putea aduce o tragere la sorți ceva mai facilă, care să-i permită să adune 1-2 victorii, perfecte pentru a acumula încredere și pe care să construiască în viitor.

E un lucru de care Buzărnescu n-a prea avut parte de la revenirea ei în circuit. Toate tragerile la sorți i-au fost relativ nefavorabile, jucând cu adversare în formă care au ajuns mai apoi departe în turneu după victoria în fața ei. La Moscova a pierdut cu Alieksandra Sasnovich, care mai apoi a fost învinsă greu în sferturi de Jo Konta. La Brisbane a pierdut cu Lesia Tsurenko, care a ajuns în finală, chiar fiind foarte aproape de titlu. Acum, la Hobart, a dat peste Belinda Bencic, în formă și cu încredere după triumful de la Cupa Hopman.

Acesta e un lucru care se poate schimba însă. La trasul liniei, cel mai important detaliu e că Mihaela pare a fi într-o stare fizică bună, ceea ce înseamnă că, în cele din urmă, tenisul ei va căpăta încet, dar sigur, formă și sens. Fiecare meci pe care-l va juca o va apropia de nivelul ei cel mai bun.