Întrebarea de o mie de puncte: Ce înseamnă semnele pe care și le fac jucătorii de dublu? Iată răspunsurile

Dublul şi semnele strategice

Horia Tecău, unul dintre cei mai buni specialişti ai jocului de dublu din tenisul mondial actual, dezvăluie în exclusivitate pentru Treizecizero.ro câteva din secretele comunicării non-verbale cu partenerul de joc, la care echipele de top recurg cu precădere înaintea execuţiei serviciului.

Cine îşi imaginează că tenisul actual mai înseamnă un simplu joc în care mingea circulă mai mult sau mai puţin aleatoriu de o parte şi de alta a fileului, se înşeală amarnic. Pentru dublu în special, unde importanţa primelor secvenţe ale punctului, serviciu-retur, este mult mai mare, pentru a evita ca iuţeala punctului să genereze situaţii imprevizibile şi, automat, greu de gestionat, perechile de succes pun în aplicare o strategie minuţioasă, care se traduce într-o precizie matematică. Cheia o reprezintă valorificarea punctelor forte ale echipei, variaţia vitezei, a efectelor şi, foarte important, a plasamentului, dar şi adaptarea tacticii la cerinţele de moment ale jocului. Altfel spus, vorbim de shot selection, adică de alegerea justă la momentul potrivit şi de punerea acesteia în aplicare cu maximă rigurozitate. Totul ţine de inspiraţie, spirit de anticipaţie, de experienţa acumulată alături de un partener sau altul şi, bineînţeles, de o întreagă ştiinţă a jocului.

Dacă veţi avea curiozitatea să aruncaţi o privire asupa lui Horia Tecău, a lui Florin Mergea sau asupra unui alt jucător de dublu, veţi observa cum, fără excepţie, cu câteva secunde înaintea efectuării celui de-al doilea serviciu, coechipierul îi indică servantului schema. Concret, duce o mână la spate şi agreează cu acesta modul în care punctul va fi abordat. Se întâmplă aşa la al doilea serviciu, când, spre deosebire de primul, alegerea schemei stă astfel mai mult în mâna jucătorului din preajma fileului, aflat în poziţie dominantă. Dar, după cum vom vedea mai jos, în multe cazuri se recurge la astfel de scheme şi la retur.

Noi ne-am gândit să descifrăm limbajul jucătorilor de dublu, așa că am apelat la Horia Tecău, triplu finalist la Wimbledon şi fost Top 5 ATP la dublu, pentru a ne arăta, în practică, cum decurge această comunicare subtilă, ascunsă de ochii şi urechile adversarilor. Curioși?

Iată, concret, chiar cu cuvintele lui Horia, care sunt şi ce semnificaţie au gesturile partenerilor de dublu, dar şi ce scurte cuvinte îşi adresează. Cu precizarea că unele semne sunt aşa-zis universale, acceptate şi preluate în mod unitar de toţi profesioniştii de dublu, în timp ce altele sunt proprii unei echipe de dublu sau alteia.

Spre final, ne referim şi la cuvintele pe care şi le adresează jucătorii de dublu în acele câteva secunde avute la dispoziţie înainte de expedierea primului serviciu. Îi vedem mascând zona gurii cu palmele, pumnul sau mingea, astfel încât să nu rişte ca adversarii să le citească pe buze intenţiile. Vorbim de aceleaşi scheme precum cele folosite pentru al doilea serviciu, doar că, de data aceasta, sunt comunicate prin voce.

INDICAŢII NON-VERBALE pentru al doilea serviciu şi retur

1. Pumnul strâns (stay)

Degetul mare rămâne în interior. Înseamnă stau, adică îmi păstrez poziţia în care sunt. Astfel, jucătorul de la fileu îi comunică partenerului care serveşte că el rămâne pe loc.

2. Intercepţie (poach)

Palma deschisă. Jucătorul de la fileu indică faptul că va schimba partea de teren în secvenţa imediată execuţiei serviciului, adică va trece iute în dreapta, dacă serviciul pleacă din partea dreaptă, respectiv în partea stângă, dacă serviciul pleacă din stânga. Automat, servantul îi va acoperi lui partea rămasă liberă.

3. În stânga (left)

Degetul arătător arată direcţia serviciului. Serviciul în stânga, adică spre exterior (wide) – la egalitate (expediat din dreapta), respectiv la T – la avantaj (expediat din stânga). În egală măsură, poate fi şi semnul de la retur. Dacă partenerul meu returnează, iar eu sunt în faţă, îi fac semn unde vreau să dea el returul, pe lung de linie sau pe cross. Dacă ştiu unde dă returul, ştiu şi eu unde să mă poziţionez pentru a închide unghiul mai apoi.

4. Spre corp (body)

Degetul mijlociu îndreptat în jos. Serviciul urmează să plece spre corpul adversarului aflat la primire.

5. În dreapta (right)

Degetul mic arată direcţia serviciului. Serviciul în dreapta, adică la T – la egalitate (expediat din dreapta), respectiv spre exterior (wide) – la avantaj (expediat din stânga). În egală măsură, poate fi şi semnul de la retur. Dacă partenerul meu returnează, iar eu sunt în faţă, îi fac semn unde vreau să dea el returul, pe lung de linie sau pe cross. Dacă ştiu unde dă returul, ştiu şi eu unde să mă poziţionez pentru a închide unghiul mai apoi.

Observaţie: (3) şi (5) se inversează practic, în cazul în care coechipierul servantului, indică schema cu mâna stângă.

6. Intercepţie pe a doua minge din retur (return poach)

Arătătorul şi inelarul îndreptate în jos. Folosit de obicei la retur. Eu sunt la fileu, partenerul meu returnează, iar eu îi indic că nu plec să schimb partea pe prima minge, dar pe a doua, fac poach.

7. Lob din retur (return lob)

Degetul mare îndreptat în sus. Eu sunt în faţă şi vreau ca partenerul meu să dea lob, peste jucătorul advers aflat la fileu.

8. Simulare (fake)

Flutur toate degetele. Mă prefac. Simulez un poach, dar îmi păstrez poziţia, cu scopul inducerii adversarului în eroare.

 

INDICAŢII VERBALE 

pentru al doilea serviciu

NU (NO)

Ca servant, nu agreez la respectivul punct schema indicată şi cer, astfel, schimbarea acesteia. Spre exemplu, eu vreau, pe un al doilea serviciu, să dau în exterior. Şi partenerul meu îmi sugerează să dau la T.

DA (YES)

Ca servant, confirm că am văzut schema indicată, sunt de acord cu semnul şi echipa o va pune în aplicare.

pentru primul serviciu

Servantul hotărăşte unde va servi şi în ce direcţie îşi doreşte ca partenerul de la fileu să se mişte. Comunic faptul că vreau ca partenerul meu să schimbe partea sau să rămână pe loc, să se prefacă. Sunt mai multe strategii, iar de obicei, decizia îi aparţine servantului. Şi, de multe ori, îl întreabă pe partenerul de la fileu dacă observă ceva, o schimbare în aşezarea în teren a echipei adverse. Adică, dacă un adversar citeşte puţin strategia pe care o aplicăm noi şi începe să se mişte dinainte într-o anumită parte la retur, să acopere mai bine reverul sau să acopere mai bine forehand-ul. Atunci îi comunică celui care serveşte: vezi că te aşteaptă pe rever, schimbă-i pe dreapta. Lucruri de genul acesta, care îţi folosesc. Dar, de obicei, servantul alege şi spune: afară/ T/ corp, îi spui du-te/ rămâi/ te faci.