Xavier Malisse: „Mi-am dorit să joc la Bucureşti înainte de a mă retrage”

Unul dintre marile talente ale generaţiei Federer nu şi-a spus încă ultimul cuvânt în sportul alb. Belgianul Xavier Malisse (31 ani, 45 ATP) a păşit hotărât astăzi pe zgura arenei centrale a BRD Năstase Ţiriac Trophy: 6-2, 6-4 cu bulgarul Grigor Dimitrov.

Xavier, un debut la Bucureşti cu o victorie. În ce măsură e o realizare pentru tine?

Îmi place cum a început săptămâna. Terenurile sunt de calitate, oamenii sunt draguţi. Şi hotelul e pe placul meu, deci este o surpriză în sens pozitiv acest turneu. Mă mulţumeşte şi felul în care am jucat astăzi. A fost un meci reuşit. Primul pe zgură anul acesta pentru mine…La final, două game-uri m-am cam chinuit, dar, per ansamblu, sunt încântat de evoluţia mea.

Cât de departe te vezi?

E dur pentru mine, ca n-am strâns prea multe victorii în acest sezon. Ştii cum e, în astfel de cazuri, încerci să treci de primul tur, apoi de al doilea. Privesc mai departe şi tot ce vreau e să repet jocul bun de astăzi. Dacă voi fi şi fizic la înălţime, pot ajunge departe, deşi e un turneu puternic.

Turneul românesc s-a mutat din septembrie, de după US Open, în aprilie. Specialişti ai jocului pe zgură au ales să joace săptămâna aceasta la Barcelona. Cum se explică alegerea ta, de a veni aici?

Anul trecut am jucat la Barcelona. Aici nu mai fusesem. Am 14 ani de când am debutat în circuit, iar pe la Bucureşti nu călcasem. Era mereu în septembrie…Era cam dificil să joci pe zgură după US Open, dar acum este momentul ideal. Un turneu foarte bun în perspectiva Roland Garros-ului şi, cum spuneam, n-am mai fost aici şi doream să vin înainte de a mă retrage. Totul e perfect si foarte relaxant, e o bucurie să fiu aici. De obicei, în zilele de luni, la alte turnee, nu prea vine lumea, dar aici e o atmosferă plăcută. Desigur, am jucat contra lui Dimitrov, mulţi l-au susţinut pe el, dar e în regulă. S-au auzit încurajări puternice, chit că nu pe mine mă aclamau. Publicul a fost respectuos.

Urmează Mayer, campionul en-titre…

Va fi greu. Am jucat câteva meciuri contra lui, dar pe iarbă. Va fi diferit. Are un joc foarte solid. E un jucător special, cu lovituri pe care nu le vezi de obicei, e cap de serie numărul 2, e favoritul pe hârtie, dar dacă joc ca astăzi, am o şansă. Vom vedea…

Unii specialişti te-au descris drept un talentat comparabil cu Federer. Din păcate, accidentările te-au dat înapoi. Cum ai regăsit puterea de a reveni?

Dacă mă mai accidentez o dată, gata cu mine! Dar, îmi place competiţia. Mi-a fost greu la începutul carierei, nu mi-a fost suficient de clar atunci ceea ce am de făcut. Mereu eram locul 25-30-40. Niciodată n-am intrat în Top 15, dar acum, că au trecut anii, m-am mai maturizat. Ştiu la ce aspecte să lucrez în antrenamente, ce am de făcut pentru a atinge nivelul următor. De fapt, după accidentarea din 2007, m-am luminat, mi-am dat seama care e drumul, chit că a fost unul complicat. Joci turnee Challenger, în locuri mai mult sau mai puţin frumoase, dar aşa cum ai spus, odată ce treci mai departe, eşti mai puternic, ai mai multă plăcere de a juca. La 27 de ani, fiind accidentat, mi-am spus: e prea devreme să mă opresc! Joacă, joacă! Voi împlini 32 de ani, dar dacă îmi merge jocul ca azi, nu voi renunţa prea curând.

În concluzie, nu regreţi că te-ai lăsat de fotbal, copil fiind…

Câteodată mă gândesc dacă am făcut alegerea bună. E mai plăcut să joci fotbal, mai joc şi acum, ca parte a pregătirii mele fizice. Dar cred că am avut o viaţă frumoasă în circuit. Am văzut multe ţări, am cunoscut mulţi oameni…Au fost 14 ani duri, dar minunaţi.

Olimpiada de la Londra face parte din planurile tale anul acesta?

Sper. Sunt calificat din partea federaţiei belgiene. Trebuie doar să rămân în Top 70 şi voi juca la Olimpiadă.

După tenis, ce va face Xavier Malisse?

Uff! Mă voi odihni…Nu ştiu…Şase luni-un an o voi lăsa mai moale cred, voi juca golf, fotbal. Mi-ar plăcea să ajut copiii, unele fundaţii din Belgia. Poate comentator de televiziune, dar pentru un timp, nu va fi prea mult tenis. Gata cu calătoriile! Stau acasă. Să-mi întemeiez o familie, chestii din astea…