Începe să-l descifreze? Federer: “În trecut, mă îndoiam de capacităţile mele în faţa lui Rafa!”

Mai bine mai târziu decât niciodată? Victoria lui Federer în faţa lui Nadal de sâmbătă noaptea, dincolo de miza directă, calificarea în finală, ar putea avea consecinţe mai mari de atât. Ar putea schimba, fie şi parţial, dinamica întâlnirilor dintre cei doi. Fanii tenisului ştiu că, în mare parte dintre cele 27 de întâlniri directe, scenariul acestora a fost adesea similar: Federer începea, de regulă, mai bine, dar apoi Nadal pornea mitraliera, folosindu-şi topspinul unic în circuit pentru a bombarda reverul cu o mână a lui Federer, completând tabloul cu o defensivă excepţională, care îi permitea să atragă precum un aspirator erorile neforţate ale oponentului său. Când, din varii motive, tactica asta nu mai mergea, diferenţa se făcea şi pe plan mental, acolo unde Nadal l-a dominat, uneori din cale afară de evident, pe rivalul său elveţian.

Federer a recunoscut asta, la conferinţa de presă de după victoria din semifinalele Indian Wells. “Am avut îndoieli în ce mă priveşte, în trecut, la unele dintre meciurile cu Rafa. Cred că e normal. Când te distruge precum a făcut-o în finala de la Paris, din 2008, data viitoare când îl întâlneşti, ceea ce, din nefericire pentru mine, a fost în finala de la Wimbledon, cu siguranţă că vei fi afectat un pic, chiar dacă, de data asta, eşti pe suprafaţa ta preferată. Atunci am avut nevoie de un set sau două ca să ajung să joc cu încredere, şi, în final, asta poate că m-a costat meciul. Aşa că pot să spun că, uneori, am intrat în meciurile cu Rafa gândind că nu le voi putea câştiga, gândindu-mă că nu sunt în starea potrivită, că jocul meu nu este unde ar trebui să fie ca să pot câştiga. Cu alţi jucători am putut supravieţui, de-a lungul timpului, când am jucat prost. Dar cu Rafa a fost mereu o altă poveste”.

Declaraţia elveţianului, poate prima oară când el admite franc că au fost multe meciuri în care el n-a crezut că îl poate bate pe Rafa, ar putea însemna. Că Federer a schimbat ceva. Sau ceva s-a schimbat în mintea lui. Şi că a depăşit momentul, altfel nu şi-ar permite să vorbească atât de sincer despre asta.

Totul începe de la încredere în tenis, iar încrederea se bazează pe rezultate şi certitudini. Rezultatele tot plouă de şase luni încoace (cinci titluri, 38 de victorii din 40), iar acum are şi o certitudine. Aceea că, dacă are planul de joc corect, îl poate bate pe marele său rival. Aşa cum a făcut-o sâmbătă noaptea, pe hard outdoor, acolo unde nu-l mai învinsese din 2005!

Şi cum a făcut-o?

– Plan de joc agresiv. Federer a dat tonul de la început şi până la sfârşit, nelăsându-l pe Nadal să preia controlul aproape deloc. Federer a dictat ritmul, stând foarte “sus”, lipit de linia de fund şi  completând cu urcări impetuoase la fileu, acolo unde procentajul a fost elocvent: 12 puncte din 13 câştigate, multe dintre ele în momente cheie. În schimb, Rafa a făcut greşeala de a sta prea în spate şi de a insista cu un topspin care s-a pierdut în bătaia vântului. Când şi-a dat seama că trebuie să schimbe, tot ce a putut să mai stoarcă au fost cele două game-uri de final, de la 5-2 la 5-4. 

Federer a insistat şi pe reverul  lui Nadal, scoţându-l mult în exterior şi apoi încheind punctul cu dreapta în terenul lăsat gol. Iar când asta n-a mai mers, serviciul excelent l-a scos din necaz. Numărul punctelor direct câştigătoare, 29, spune totul. Chiar şi erorile neforţate s-au păstrat în limite rezonabile pentru The Swiss Maestro: 25. 

– Procentaj excelent la mingile de break. Un capitol al jocului care l-a ucis în repetate rânduri în meciurile anterioare. Federer şi-a creat deseori şanse cu Nadal, dar a întârziat în a le fructifica. Dacă parcurgeţi recapitularea meciurilor directe ale celor doi, o să regăsiţi multe situaţii în care elveţianul a pierdut şi din cauza asta, valabil şi pentru ultimele două  meciuri de Slam, finala de la Roland Garros 2011 şi semifinala de la Australian Open 2012. La Indian Wells n-a mai fost cazul: a făcut patru break-uri din şase şanse!

– Replică dură. Probabil tot din cauza neîncrederii, Federer s-a “tăiat” în multe situaţii din trecut în care Nadal devenea mai dur, când tensiunea depăşea limitele normalului, când totul  era pe masă. Elveţianul claca în astfel de situaţii, în vreme ce Rafa căpăta imaginea unui matador fără milă, un buldozer care calcă totul în picioare şi căruia nimic nu-i poate supravieţui. Aseară, Federer a rămas în picioare şi în momentele de joc în care Nadal a fost Nadal pe care îl ştim cu toţii. Pentru fiecare replică dură a spaniolului, elveţianul a venit cu o alta. Elocvent este punctul care i-a oferit mingea de meci. La 5-4 şi 30-30, cel mai frumos schimb de mingi al meciului l-a găsit pe Federer împins la limită pe tot terenul, însă el a găsit răspunsurile de fiecare dată.  

– Declaraţii.  Am mai scris săptămâna aceasta: nu întâmplător au existat acele declaraţii în premieră ale lui Federer, în care acesta l-a nominalizat în sens negativ pe Nadal. Ele spun ceva. Exprimă dorinţa lui Roger de a schimba ceva, de a ieşi din letargia aproape prietenoasă în care intrase, din rutina înfrângerilor.

Toate aceste explicaţii pot duce la o concluzie care promite să facă şi mai picantă rivalitatea celor doi şi meciurile care urmează anul acesta. Aceea că Federer s-ar putea să fi început, în sfârşit, să-l descifreze pe Nadal. Şi, mai important, să capete încredere. Şi nimic nu îl poate opri pe elveţian atunci când are încredere.

Aşa cum spuneau şi comentatorii englezi în timpul meciului, nu este despre Nadal jucând prost, ci despre Federer jucând extraordinar de bine. “Este într-unul dintre acele momente când lasă impresia că e imposibil să-l atingi cu ceva”, a sumarizat unul dintre cei doi comentatori meciul. Şi, adaug eu, şi momentul actual din tenis.