Când România a întâlnit Franța în aprilie, într-o confruntare epică a Fed Cup, am văzut cu toții maximul pe care-l poate oferi o competiție de asemenea natură, în actualul format. Până și cei mai sceptici s-au putut convinge în acele zile de la Rouen că Fed Cup (sau Davis Cup) e o senzație unică, irepetabilă […]
Când România a întâlnit Franța în aprilie, într-o confruntare epică a Fed Cup, am văzut cu toții maximul pe care-l poate oferi o competiție de asemenea natură, în actualul format. Până și cei mai sceptici s-au putut convinge în acele zile de la Rouen că Fed Cup (sau Davis Cup) e o senzație unică, irepetabilă în circuit: o atmosferă incredibilă, două echipe care au lăsat totul pe teren, meciuri de foarte mare calitate, dramă, accidentări, răsturnări de situație, suspans până în ultimul minut, un public fantastic, un duel între două țări care au pus pe masă tot ce aveau mai bun în tenis la acel moment și abia ce au reușit să se desprindă una de alta. Iar la final s-au complimentat reciproc.
Tot în acele zile, destui dintre noi bănuiam că s-ar putea să fie ultima șansă a României de a câștiga Fed Cup în actualul format – cel care presupune opt echipe în Grupa Mondială 1, alte opt echipe în Grupa Mondială 2 și restul țărilor înghesuite în fazele zonale. Dacă am fi câștigat acel meci, am fi mers pentru finala de la Perth în Australia, ceea ce va fi, într-adevăr, ultima finală jucată pe terenul uneia dintre cele două țări finaliste.
Și asta pentru că, s-a anunțat azi oficial, Fed Cup a fost și ea atinsă de curentul reformator care încearcă lumea tenisului în acești ani, urmând să treacă, de anul viitor, la un format de tip turneu final.
Astfel, 12 țări vor juca un turneu final pentru trofeul Fed Cup în luna aprilie, orașul gazdă al primelor trei ediții fiind Budapesta (prima ediție se va juca între 14-19 aprilie 2020). Pentru a ajunge pe lista celor 12 finaliste, o echipă trebuie să câștige meciul de baraj programat în februarie – și, firește, să aibă un coeficient suficient cât să poată ajunge la baraj, înainte de orice.
Pentru ediția inaugurală a turneului final al Fed Cup, lista țărilor participante este deschisă de Australia și Franța, finalistele acestui an. Alte două țări vor primi wild-card din partea ITF (numele lor va fi anunțat înaintea tragerii la sorți pentru baraj), ceea ce mai lasă loc pentru opt echipe care vor veni la Budapesta via barajul din februarie 2020.
Ca țară deja prezentă în Grupa Mondială, România se află pe această listă de 16 participante la baraj, listă deja anunțată: Belarus, Belgia, Brazilia, Canada, Cehia, Elveția, Germania, Japonia, Kazahstan, Letonia, Marea Britanie, România, Rusia, Slovacia, Spania și SUA.
De ce s-a ajuns aici? De-a lungul timpului, am vorbit pe larg pe site despre schimbările pe care, inevitabil, Cupa Davis (și in extenso, Fed Cup) va ajunge să le încerce. Pe scurt, răspunsul ar fi așa: dacă meciuri de tipul Franța – România sunt aproape de maximul valoric, ele nu s-au dovedit, din păcate, neapărat relevante pentru întreaga audiență globală a tenisului – care e mult mai dedicată competițiilor din circuitele ATP și WTA. Ceea ce încearcă ITF e să genereze un interes global în jurul acestor competiții pe echipe, care la ora actuală aduc audiență doar în țările participante și în comunitățile organizatoare. Același meci Franța – România e iarăși un exemplu bun: deși meciul a fost excepțional, el a provocat puține discuții în afara presei franceze și a celei din România.
E discutabil dacă metoda turneului final e o soluție bună sau nu, iar discuția se poartă de ani buni și nu s-a ajuns la vreun consens. Mulți critici sau jucători spun că un turneu final afectează spiritul Fed Cup / Davis Cup, bazat, în esență, pe posibilitatea de a juca pe teren propriu, în fața propriilor suporteri. Simona Halep a fost cel mai nou nume important care a anunțat că ia în calcul să nu mai joace Fed Cup în cazul în care o schimbare precum cea anunțată azi de ITF se va produce. Într-un interviu cu 30-0 care a avut loc chiar înainte de meciul Franța – România, Daniel Dobre, antrenorul Simonei, își exprima și el rezervele față de ideea unui turneu final într-o locație neutră.
Iar o idee poate chiar mai bună pentru toate aceste modificări ar fi presupus construirea unei adevărate Cupe Mondiale a tenisului care să implice atât bărbații, cât și femeile, în competiții pe echipe care să aducă la același loc și pe aceleași terenuri starurile din ambele circuite – eventual după modelul Hopman Cup, dar replicat la o scară mult mai largă.
Cum funcționează Turneul Final al Fed Cup? Cele 12 țări vor fi împărțite în patru grupe a câte trei echipe. Câștigătoarele grupelor merg în semifinale, apoi finala. Toate confruntările se dispută în formatul cel mai bun din trei meciuri (două meciuri de simplu, urmate de dublu).
Prin comparație, întâlnirile din barajul de calificare se vor disputa după formatul cel mai bun din cinci meciuri.
E important însă de precizat că, dincolo de turneul final, oportunitățile de a juca acasă rămân: meciurile de baraj vor continua să se joace ca acum, pe terenul uneia dintre țările concurente. Cu alte cuvinte, meciurile jucate pe teren propriu vor exista în continuare: vor fi mai puține, dar cu o miză mai clară.
Întrucât e greu de dat un răspuns dacă turneul final e o idee bună, cel puțin până când vom vedea cum arată prima ediție reformată a Cupei Davis – cea din noiembrie anul acesta, de la Madrid – hai mai bine să ne gândim la alte aspecte. Din perspectiva României, ce se schimbă când vine vorba de șansele de a câștiga această competiție?
În primul rând, va fi mai ușor să stăm aproape de trofeu. De ce? În formatul care va fi abandonat de anul viitor, o eventuală retrogradare din Grupa Mondială 1 te ținea doi ani departe de șansa de a juca o finală. Iar o retrogradare era foarte posibilă chiar și dacă aveai o echipă foarte bună, pentru că Grupa Mondială era foarte condensată. Așa s-a întâmplat cu România acum doi ani, după înfrângerile cu Cehia și Germania de la Cluj, din 2017. Asta a însemnat că România a avut ocazia să revină în luptă pentru trofeul Fed Cup abia în 2019, după ce a petrecut anul 2018 încercând (și reușind) să promoveze înapoi. Într-un sport în care carierele jucătoarelor pot cunoaște fluctuații bazate pe formă și sănătate, un an ‘ratat’, în care nici măcar nu joci direct pentru trofeu, e mult.
În noul format, România va merge, așadar, la acest baraj din februarie 2020, la care va avea șanse mari de victorie și de calificare la turneul final al Fed Cup. Dacă va câștiga, România se va califica la turneul final de la Budapesta, din aprilie 2020. Dacă nu va câștiga, România va juca tot în aprilie un meci de baraj pentru a rămâne în Grupa Mondială. Dar diferența esențială e că de la anul ar întâlni o echipă calificată din zonele regionale , deci un adversar mai accesibil decât în actualul format, când adversara acestui meci de baraj ar fi venit din Grupa Mondială 2.
Mai mult, dacă se va califica la turneul final de la Budapesta, iar acolo va reuși să se claseze între locurile 3-10, asta va însemna automat prezența în play-off-ul de calificare la turneul final al ediției din 2021 – așadar, ar rămâne în antecamera turneului final.
Sună complicat? Nu e. Pe scurt, o retrogradare e ceva mai dificil să se întâmple de acum înainte (firește, plecând de la premisa că echipa României va rămâne la un nivel competitiv similar cu cel al ultimilor ani).
Dar despre factorul emoțional, cel al sprijinului suporterilor? Cum spuneam mai sus, vor exista în continuare meciuri acasă și în deplasare, unu la mână. Doi la mână, suporteri români există peste tot în Europa. Iar Budapesta, gazda primelor trei ediții, e foarte aproape.
(Notă secundară în ce privește Budapesta: de văzut dacă, în condițiile în care capitala Ungariei a preluat o astfel de competiție și mai are și un turneu WTA indoor în prima parte a anului, va mai fi posibilă în viitor mutarea turneului WTA de la București la Budapesta).
Nu în ultimul rând, știm deja că prima ediție a turneului final se va juca pe zgură, deci încă un detaliu important în favoarea României.
Alte avantaje ale noului format? Dispare o săptămână din calendar de la finalul sezonului, ceea ce înseamnă o vacanță mai lungă pentru jucătoarele care, altminteri, ar fi trebuit să joace finala în început de noiembrie. Asta, spre deosebire de calendarul ATP, care are Turneul Campionilor urmat de Davis Cup târziu în noiembrie.
De asemenea, deloc neglijabil, noul Fed Cup aduce în elită un total de 20 de țări și un buget de 18 milioane de dolari. 12 milioane vor fi împărțite de jucătoare, 6 milioane, de către țările participante la finale.
Așadar, ce știm acum cu certitudine e că Fed Cup se schimbă. Pare dramatic, dar schimbarea nu e așa de dramatică precum pare în primă fază. Până în aprilie 2020 mai e mult timp. Nu e clar acum dacă Simona Halep sau alte jucătoare de top vor evita noul format. Dar dacă Simona, pentru care câștigarea Fed Cup a fost o prioritate anul acesta, va rămâne pe poziții, atunci șansele României rămân foarte bune și pe mai departe.
Toate detaliile despre cum funcționează noul format sunt pe site-ul Fed Cup.
🌎🌍🌏 16-team home-and-away Qualifiers
🇦🇺🆚🇫🇷 Two 2019 finalists
🇭🇺 One host nation
🃏 One wild card20 nations will be chasing #FedCup glory in 2020 🏆
Find out more ➡️ https://t.co/QHbff475gK#FedCupFinals #RoadtoBudapest pic.twitter.com/0xEh9CgKOb
— Fed Cup (@FedCup) June 27, 2019
Primul Slam nu se uită niciodată! Așa că facem un tricou de colecție, care să ne reamintească de acea zi minunată de la Paris, de acel scor de neuitat, care poate fi începutul pentru multe alte lucruri frumoase. Design votat de cititorii 30-0!
Comandă-l de AICI. Ediție limitată!
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
