Eterna speranţă se întoarce: după 8 ani, Richard Gasquet este din nou într-o semifinală la Wimbledon

Lui Richard Gasquet îi place să strice planurile Top 4 la Wimbledon. Şi acum, şi în 2007, anul anterioarei sale apariţii la acest nivel, a împiedicat un membru al Top 4 să ajungă alături de ceilalţi trei în semifinale. Atunci a fost Andy Roddick, acum Stan Wawrinka. Ultima dată când primii patru capi de serie s-au întâlnit în semifinale la Wimbledon fusese în 1995. 

Gasquet e un caz aparte în ceea ce priveşte parcursul la Grand Slamuri. Piatra sa de încercare sunt optimile – a pierdut de 16 ori în această fază. Dar dacă ajunge în sferturi, Richie devine invincibil. Nu l-a pierdut pe niciunul din cele trei jucate şi toate au fost meciuri de cinci seturi. 

Povestea s-a repetat întocmai astăzi. Meciul contra lui Wawrinka, câştigat cu 6-4, 4-6, 3-6, 6-4, 11-9 a fost în unanimitate declarat cel mai bun al turneului masculin de până acum. Duelul celor două revere cu o mână s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor – amândoi au desenat nişte unghiuri mai ceva ca la o oră de geometrie. 

Pe lângă măiestria loviturilor, cei doi ne-au reamintit că sunt totuşi oameni. Seturile 3 şi 4 au fost pierdute cu câte o dublă greşeală. Primul care a clipit a fost Richard, pentru a-i da lui Stan avantajul de 2-1. Însă în setul 4, servind la 4-5, Wawrinka şi-a pierdut şi el serviciul cu o dublă (singura din meci) şi a trimis ostilităţile în decisiv. Care a fost o adevărată bătălie de 83 de minute, spre bucuria fanilor recunoscători că Wimbledon nu are tiebreak în decisiv. La 5-3, Gasquet a servit pentru meci, însă Wawrinka şi-a luat break-ul înapoi şi apoi a făcut acest gest:

De la acel punct încolo, ambii au lăsat emoţiile deoparte şi au jucat curajos, câştigându-şi cu autoritate serviciul. Începuseră deja discuţiile despre oportunitatea unui tiebreak după ce scorul depăşeşte o anumit prag în decisiv, când Gasquet a clipit primul la 9-9 şi Stan a făcut rost de o minge de break cu un passing de backhand. Richard nu s-a pierdut cu firea şi l-a salvat cu un serviciu puternic. Următorul game, Wawrinka a făcut trei erori pentru a-i da francezului trei şanse de break. Gasquet le-a irosit pe primele două, dar la a treia Wawrinaka trimis un rever în out şi pe Gasquet în a doua sa semifinală la Wimbledon. 

Una peste alta, am avut senzaţia că jucătorul mai bun a câştigat. Gasquet a impresionat prin faptul că a avut ocazii să se împiedice (şi chiar s-a împiedicat), dar atunci când contează cel mai tare, adică la final, şi-a ţinut firea mai bine. A a ajutat bineînţeles şi că jocul său pe iarbă este foarte bun şi azi a avut aliaţi de nădejde: serviciul şi returul. A făcut cinci breakuri din nouă şanse unui jucător care îşi pierduse serviciul de doar două ori în celelalte patru meciuri. Apoi, l-a mai ajutat şi raportul bun winnere-neforţate (48/24). Wawrinka a fost mult mai generos cu amândouă (73/48).

După meci, Gasquet a indicat către proverbiala tărie mentală drept explicaţie pentru succesul său. De asemenea, a declarat că a continuat să lupte după momentul delicat de la 5-3 din decisiv, pentru că: „Ar fi fost foarte dificil dacă pierdeam”. 

Cadoul pentru spiritul de luptă dovedit azi este Novak Djokovic, care a jucat demoralizant de solid contra lui Cilic. Gasquet nu are un palmares nemaipomenit cu Novak, dar nici contra adversarilor din top 10 nu i-a mers tocmai bine recent (o singură victorie în ultimele 16 meciuri). Nimeni nu-i dă mari şanse contra lui Novak, care va intra probabil în meci alert, avertizat de incidentul Anderson. Pe de altă parte, Gasquet a arătat azi nişte arme serioase pe iarbă, care ar putea pune probleme oricui. Întrebarea este, ca întotdeauna în cazul lui, dacă va putea să le acceseze atunci când va conta. Astăzi a putut. Să vedem dacă în semifinală Gasquet va trece de la la statutul de eternă speranţă şi party crasher la acela de adversar redutabil.