După o lună fără meciuri din cauza unui ligament rupt la cot, Ana Bogdan cedează cu Arruabarena un meci pe care l-a avut o vreme în mână

Radu Marina | 4 iulie 2018
Ana Bogdan:

”După Paris, nu mai puteam să întind mâna, nu mai puteam nici să îmi car geanta. Am stat trei săptămâni, iar de jucat, cinci zile înainte să vin aici. Nu puteam să servesc, altfel de jucat pot juca. Eu n-am intrat pe teren știind că mă pot baza pe servă, ci pe joc.”

Wimbledon este oferit pe 30-0 de

Doar pentru a treia oară în carieră, Ana Bogdan se vede învinsă în primul tur la un Grand Slam, 6-1, 3-6, 8-6 cu Lara Arruabarena.  

Un meci ce se anunța la îndemână pentru Ana, dată fiind lipsa rezultatelor pe iarbă a adversarei sale, i-a adus româncei una din cele mai frustrante înfrângeri, fiind doar la câteva puncte de victorie și având șansa la 5-4 în setul trei de a servi pentru meci. O adversară inspirată care punctat exact când a contat și un dram de neșansă au întors complet lucrurile în defavoarea Anei și i-a adus prima înfrângere în primul tur într-un Slam de la Paris 2017 încoace.

Cu o desfășurare dezordonată și cu două jucătoare care au jucat în serii și foarte fragmentat, această partidă, deși pe alocuri cu multe puncte spectaculoase, a creat impresia de echilibru doar spre final. Nu a existat niciun segment în care ambele să joace foarte bine în același timp, doar puțin spre final.

Primul set a fost despre Arruabarena și încercarea Anei de a se adapta la suprafață, adversară și teren, setul doi a fost despre Ana, care a luat frâiele în mână și a legat șase game-uri la rând, iar decisivul a fost de asemenea, o  vreme tot despre Ana – de aici și senzația de înfrângere frustrantă.

De fapt, Ana a fost cea care a făcut și desfăcut, ea a impus ritmul și ea a fost în permanență cu pasul în față. Nu i-a ieșit asta încă de la început, ba chiar Arruabarena a părut că știe ce să facă cu ritmul și loviturile venite de la Ana, însă a persistat până când și-a făcut loc în meci și a preluat controlul partidei, control pe care l-a avut de la începutul setului doi și până la 5-4 în setul trei și serviciu. De la acest scor, meciul s-a echilibrat, iar Ana deși a continuat să-și facă loviturile, slice-urile și mix-ul de lovituri venite dinspre Arruabarena au deraiat-o încet și sigur.

Totuși, deși Ana a avut meciul în mână, ea nu a părut că se simte confortabil aproape niciun moment, iar asta s-a văzut poate cel mai bine la deplasare, care a arătat mai degrabă o deplasare specifică pentru zgură. Chiar și jocul ei a părut, în câteva ocazii, ca nefiind ajustat complet la iarbă: a stat departe la retur, a construit prea mult, n-a încercat să pună presiune și să preia controlul punctului încă de la retur.

O explicație plauzibilă pentru asta ar putea fi lipsa de meciuri pe această suprafață (acesta a fost primul ei meci oficial pe iarbă din acest an), dar și lipsa de meciuri per total, ea având doar patru meciuri jucate în ultima lună jumătate. Sunt detalii care contează și care fac diferența, pentru că în astfel de situații îți găsești mai greu reperele (și am văzut cât de greu i-a fost până să intre în meci), jocul nu se leagă cum trebuie și, poate cel mai esențial aspect, e dificil de susținut un nivel ridicat o perioadă îndelungată, motiv pentru care jocul devine foarte fluctuant.

Ana a avut câte puțin din fiecare, iar toate astea combinate cu o adversară care a găsit cele mai bune soluții în cele mai bune momente a ieșit o înfrângere din care, deși trebuie uitată rapid, se pot extrage multe lucruri utile.

*

Ana: „E un moment mai dificil, mi-aș fi dorit să nu existe”

(corespondență de la Wimbledon)

Ana a confirmat după meci pentru 30-0 că a resimțit lipsa meciurilor, după o lună de pauză. Apoi, problemele la cot pe care le-a mai acuzat în această perioadă au afectat-o, obligând-o să se rezume la doar cinci zile de antrenament pe teren înainte de Wimbledon.

„Cumva, în primul set nu mă regăseam, am venit după o pauză de o lună, totuși, și mi-am intrat mai greu în ritm. Am jucat din ce în ce mai bine apoi și am prins curaj și încredere. Dar în setul al treilea, la 2-0 chiar nu îmi explic ce s-a întâmplat. La 5-4 și serviciul, îmi aduc aminte că n-am servit hotărât. N-am avut nici curaj să închid, n-am avut nici hotărârea necesară în game-ul ăla. Pur și simplu, am pus serviciul în teren, să nu greșesc. Cumva, mentalitatea n-a fost bună în momentul ăla”, a spus Ana.

”Mie îmi place să joc pe iarbă, însă a contat faptul că nu am avut meciuri în picioare toată perioada asta, după Paris n-am mai jucat nimic. Și nici nu am putut face antrenamente. E un moment mai dificil, mi-aș fi dorit să nu existe, pentru că începusem foarte bine anul, dar trebuie să am putere să trec cât mai repede peste astfel de momente inevitabile, dar și neplăcute.”

Problemele la cot au apărut prima dată la Madrid: ”Am simțit prima dată cu Pliskova, la Madrid. A doua zi a fost cumplit”, povestește ea.

Ana a făcut un RMN la cotul drept după Paris, unde a pierdut la Angelique Kerber în turul 2. ”Aveam ligamentul intern rupt. Am mers acasă și nu mai puteam să întind mâna, nu mai puteam nici să îmi car geanta. Am stat trei săptămâni, iar de jucat, cinci zile înainte să vin aici. Nu puteam să servesc, altfel de jucat pot juca. Eu n-am intrat pe teren știind că mă pot baza pe servă, ci pe joc.”

Cifrele, de altfel, arată că exact la serviciu s-a făcut diferența: egale la lovituri direct câștigătoare (25-25) și sensibil egale la erori neforțate (33 Ana, 31 Lara), discrepanța între randamentul pe primul serviciu (52 la sută Ana, 69, Lara) a contat decisiv. „Am simțit clar în anumite momente, mai ales la finalul meciului, când trebuia să fiu mai cu sânge rece, am simțt că dacă aveam trei-patru meciuri, puteam fi mai bine”, a conchis Ana, care speră să poată juca la București.

Ana a povestit și ea cum a trăit finala Simonei de la Paris, despre care ne spunea, chiar după înfrângerea cu Kerber de la RG, că speră să o vadă câștigând turneul. „În primul set și până la 2-0 în setul doi, îmi ziceam, băi, nu se poate, a treia oară să nu reușească… Dar apoi s-a văzut clar că a avut curaj. S-a dus la câteva mingi în față, apoi a început s-o miște mult și Sloane n-a mai rezistat la ritm”, a comentat Ana meciul.

(Adrian)

***

Filmul 30-0 al victoriei Simonei de la Roland Garros

 

Nu rata Povestea Primului Slam!

Simona Halep este, de acum, campioană de Grand Slam. O performanță istorică, a cărei însemnătate merită pusă în context. Cu șase ani petrecuți la turnee, echipa Treizecizero s-a pregătit pentru a putea pune în pagină Povestea Primului Slam. Nu o rata!

 

“Simona Halep. Povestea Primului Slam” este, la fel ca toate celelalte apariții editoriale Treizecizero, o revistă atent îngrijită, un produs premium de pus în colecție. Dedicată unei performanțe unice, publicația este o combinație între cuvânt și fotografie, între frumusețea detaliilor de atmosferă, profunzimea analizelor și emoția imaginilor.

Ea oferă o imagine amplă asupra drumului parcurs de Simona Halep pentru cucerirea Primului Slam: apariția în elită, ratările premergătoare marelui triumf, oamenii care i-au fost alături și, bineînțeles, punctul culminant – povestea turneului la care s-a petrecut totul.

Interviuri, o listă solidă de invitați surpriză și articole captivante – asta te așteaptă într-un produs editorial de neratat pentru fanii adevărați ai Simonei. Alte detalii despre surprizele din cuprins, aici.

Precomandă revista de aici.

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi