Djokovic, despre Federer – Nadal: "Datorită lor sunt ceea ce sunt. Dacă oamenii vor să mă treacă și pe mine în ecuație, e ceva relativ"

Conferințele de presă de la Slamuri sunt spectacolul lumii. Una dintre rarele ocazii de peste an când aproape toți jucătorii sunt la dispoziția presei, iar rezultatele sunt pe măsură. De cele mai multe ori, conferințele sunt foarte la obiect, cu întrebări strict pe meciul proaspăt încheiat, dar se întâmplă nu o dată ca lucrurile să capete direcții nebănuite. Din ambele sensuri. Fie întrebări ciudate, nedocumentate sau off-topic, fie răspunsuri în doi peri, nervoase, sarcastice, care îl contrazic argumentat pe cel care lansează tema discuției. Prin natura repetitivității acestor conferințe, adesea jucătorii de top sunt ultra-exasperați că trebuie să răspundă mereu și mereu la aceleași întrebări, în special pe teme care-i fac să se simtă inconfortabil sau, dimpotrivă, care nu-i privesc. În același timp se întâmplă însă și reversul medaliei: replici savuroase și discuții care fug de la cursul inițial și produc expresii memorabile, care devin repede virale pe Twitter, raiul pasionaților de tenis. 

E bine să nu uităm un lucru: de multe ori când vedem rostogolite declarații prin media, se prea poate să ne lipsească întregul context. Tonalitatea sau expresivitatea unui jucător creează acest context, așa că lucruri care par agresive când sunt transcrise erau, de fapt, niște glumițe nevinovate. Sau poate invers.

De-a lungul turneului, strângem declarații din conferințele de la RG, interesante din varii motive. Mai avem o porție proaspătă în cele ce urmează, cu unele dintre ele suficient de interesante cât să fi meritat propriile lor articole.

 

Sloane Stephens

Q: Anul trecut ai pierdut aici cu Simona Halep. Mă întreb dacă ai rămas cu ceva din acel meci: ce o face o jucătoare atât de puternică, în special pe zgură? E o jucătoare de baseline grozavă. Ce anume din jocul ei se potrivește pentru zgură?

Sloane: De unde a venit și întrebarea asta? Nici măcar nu m-am gândit la așa ceva. Păi, cred că e o jucătoare care controlează foarte bine fiecare minge. Te face să joci multe mingi în punct. Pe zgură ai mai mult timp să alergi după minge și să pui totul înapoi. Ea e o jucătoare constantă, iar pe zgură asta te ajută. Cred că de asta e o jucătoare atât de dificilă să joci contra ei. 

John Isner

Q: Ai jucat foarte bine în ultimele luni. Vorbește-ne despre asta.

Isner: Da, am jucat bine. Multe se spun despre zgură și cum este ea o suprafață defensivă. Aș zice că e un fel de preconcepție. Cred că zgura este o suprafață foarte bună pentru a ataca. Un tip precum Rafa, sigur el joacă o defensivă excelentă, dar lovește extraordinar mingea. E cel mai bun jucător pe zgură al tuturor timpurilor. Eu, în schimb, sunt o cu totul altă mâncare de pește. Serva mea o să fie un factor indiferent de suprafață și o să mă țină în meci. Așa că mă simt foarte confortabil pe zgură. Am jucat foarte bine în Europa, ceea ce e plăcut, și mă simt excelent acum. 

Serena, despre cum au evoluat durerile la cot.

Mă simt bine. Mi-am apărat punctele de anul trecut, așa că-s încântată pentru asta. E mereu o bucurie când îți aperi punctele. Da, sunt foarte bucuroasă să trec mai departe și să văd cum merge cotul meu. Nu e 100 la 100, dar am putut servi decent. N-am reușit atâția ași precum de obicei. Dar partea bună e că se îmbunătățește de la o zi la alta. Am o zi liberă mâine și ar fi bine dacă aș reuși să trec de încă un tur. 

Serena, despre episodul de azi, când n-a anticipat corect o minge și a sfârșit prin a fi lovită de ea

Se presupune că aș fi o jucătoare profesionistă de tenis, știți? Mă tot gândeam: o să lovesc un rever, ba nu, o să lovesc dreapta. Ba nu, mă voi așeza pentru rever. Ba nu, ba nu, mă pregătesc de forehand. Și tot așa, iar următorul lucru pe care îl știu e că mingea m-a lovit în spate. Am fost jenată și, în același timp, mi s-a părut foarte amuzant. Li se întâmplă și celor mai buni dintre noi. Sau poate că nu li se întâmplă, dar mie sigur.

Q: Crezi că există vreun jucător din circuit care să fie fan al tenisului feminin în mod deosebit, poate în Social Media sau să vină la voi și să vă felicite, e cineva la care îți fuge gândul?

Serena: Cu siguranță că  Andy Murray face multe astfel de lucruri. E atât de pozitiv când vine vorba de tenisul feminin. Se uită mereu la meciuri. Cred că vede mai multe meciuri de femei decât văd eu, ceea ce mă face să mă simt și prost. Cred că e inspirațional și e cu adevărat de partea fetelor. A susținut-o total pe Amelie Mauresmo. Cred că e extraordinar că a angajat-o pe ea ca antrenor. 

 

Novak Djokovic

Q: Este a 11-a oară când participi la French Open. Știm că la a 11-a participare, atât Federer, cât și Agassi au câștigat titlul lor la Paris. 

Novak (zâmbind): Ok, sper că a 11-a oară va fi cu noroc și pentru mine. 

Djokovic, despre arbitri, în contextul în care Rafa a admis la conferința lui că l-a recuzat pe Carlos Bernandes:

Nu, nu, nu m-am gândit niciodată la a face așa ceva. Arbitrii sunt și ei oameni, cu toții facem greșeli. Poate sunt perioade ale anului când un arbitru nu are atât de multă încredere să ia anumite decizii, iar ei de regulă trebuie să știe să se impună. Au nevoie să fie 100 la 100 concenntrați, în special pe suprafețe unde n-ai urme ca pe zgură și trebuie să iei unele decizii care, la fel ca și noua limită de timp de dinainte de serviciu, pune multă presiune pe ei. Așa că-i înțeleg. Sigur că treci prin momente tensionate ca jucător și ca arbitru, printr-o mulțime de stări emoționale. Se mai fac greșeli. Sunt unii arbitri de care n-am fost deloc mulțumit, la vremea respectivă, de cum și-au făcut treaba, dar niciodată nu m-am gândit să cer ca un arbitru să nu mă mai arbitreze, pentru o bucată de timp sau pentru totdeauna. Nu cred că e corect față de ei. Își fac treaba atât de bine cât pot. Uneori pot să fie buni, alteori mai puțin. 

Q: O revistă din Franța a făcut un cover cu această întrebare: Cum va fi tenisul după era Federer-Nadal? Întrebarea mea pe această temă este: Care e răspunsul tău la întrebarea lor, pentru că ești numărul 1 în lume acum. Și cum reacționezi la faptul că încă nu e denumită era Federer/Djokovic, cum poate ar putea fi numită?

Djokovic: Cum să răspund la asta? Sigur că am un respect enorm și îi apreciez pe cei doi pentru ce au reușit în carierele lor și pentru cum reprezintă sportul nostru, nu doar pe teren, ci și în afara lui, unde se comportă cu multă responsabilitate și cu asumarea rolului lor în trecerea tenisului la un alt nivel. Așa că, pentru mine, să fiu în aceeași eră cu ei este un privilegiu într-un fel. Pentru că datorită lor am crescut și ca jucător, și ca persoană, și în parte, sunt ceea ce sunt azi și datorită lor. Au contribuit la ceea ce am devenit eu. Asta e tot ce pot să spun. Acum, dacă oamenii vor să o denumească era Federer/Nadal sau vor să mă pună și pe mine în ecuație și s-o denumească era a trei jucători, asta-i ceva complet relativ și subiectiv. Toată lumea are libertatea de a alege și de a decide ceea ce consideră de cuviință, în special în jurnalism. E ceva ce nu pot să contest eu.

 

Genie Bouchard

Q: Este o înfrângere probabil dezamăgitoare. Ai încercat din răsputeri un comeback în setul doi. Ce poți să spui despre meciul tău de azi și, în general, despre tot sezonul? Ce e în neregulă cu tenisul tău? Cum simți că e anul tău până acum?

Despre azi, sincer nu știu ce aș putea să spun. A fost același sentiment pe care l-am avut în ultima vreme pe teren: ca și cum n-aș fi eu. La Roma m-am simțit un pic mai bine, ceea ce face și mai dezamăgitor să joc precum azi. E neplăcut, pentru că durează de ceva vreme deja. Dar sunt convinsă că într-o zi se va opri. Cred că am încercat să lucrez la ceea ce a mers greșit anul acesta și simțeam că am progresat. Cu toate astea, încă mai am astfel de meciuri, ceea ce e trist. Dar în același timp, e doar un meci de tenis și nu e cazul să îmi fac atât de multe griji. Viața e încă bună. Toată lumea are momente de vârf și momente foarte slabe în carierele lor. Acesta e unul dintre acele momente foarte slabe. 

La acest punct, nu am așteptări pentru restul anului și pentru viitorul apropiat. O să iau totul zi cu zi și voi încerca să-mi regăsesc drumul, încet-încet.

 

 

Andrea Petkovic, despre cum Roland Garros este cel meteo-dependent turneu din circuit

Așa cred eu, că la Roland Garros depinzi mult mai mult de vreme decât în alte părți. Pentru că e posibil atât ca zgura să fie foarte rapidă atunci când e fierbinte afară și terenul uscat, sau să fie lentă și greoaie precum azi. Cred că azi a fost super slow. Trebuia să-ți deschizi serios terenul ca să poți face un winner. Am mai jucat aici și altă dată și am reușit 12 ași, ceea ce nu mi se întâmplă des. Toate astea, pentru că era foarte cald, 30 de grade. Când e frumos afară, zgura se rarefiază și se usucă și devine o suprafață foarte rapidă. Când e ca azi, jocul e mult mai lent. Dar îmi place. Mă simt foarte confortabilă pe suprafața de aici ori de câte ori pun piciorul pe ea. 

 

David Ferrer, despre performanța atinsă azi, 300 de victorii pe zgură

Nu e important pentru mine. E doar un număr. Înseamnă că am jucat multe meciuri pe zgură și nimic mai mult. 

David Ferrer, despre Del Potro:

Cred că e într-o situație foarte dificilă la acest moment. Eu am avut norocul să nu pățesc accidentări severe și aș vrea să-i ofer gândurile mele de bine lui Juan Martin. E un băiat puternic din punct de vedere mental. E în afara circuitului de aproape doi ani și e foarte dificil pentru fani, pentru că nu pot urmări un jucător formidabil precum el. E și mai greu pentru el, pentru că e un sportiv nemaipomenit, un mare atlet. Dar nu poate juca. Nu poate concura. Și cred că asta e foarte dureros. Dacă aș fi fost în locul lui, cred că mi-ar fi fost foarte greu. Îl plac mult. E un jucător de care avem nevoie cu disperare și aș vrea să îl încurajez. 

Gilles Simon

Q: Despre Djokovic: el întotdeauna încearcă să obțină suportul publicului. E un jucător pe care îți place să-l urmărești? Și de ce crezi că are nevoie să devină la fel de popular precum Federer sau Nadal?

Gilles Simon: Vreți să fiu PR manager-ul lui acum? Dacă îmi place să-l urmăresc? Da. Nu cred că știu pe nimeni căruia să nu-i placă să-l vadă pe Djokovic jucând. Tipul are calități grozave. Dar stilul lui nu e precum cel al lui Roger sau Rafa. Nu-s la fel. Roger și Rafa au fost primii, iar Novak a ajuns lângă ei un pic mai târziu. Cred că tot ce trebuie să facă este să continue să joace la fel de bine precum o face de foarte multă vreme deja, să continue să îi bată pe ceilalți. Cine știe? Poate a venit mai târziu în elită, dar va rămâne ultimul dintre ei care să supraviețuiască. Știi, când ceilalți doi nu vor mai fi prin preajmă, poate că Novak va continua să fie în circuit, și poate atunci lucrurile se vor schimba și va obține și popularitatea.

Benoit Paire, întrebat despre întâlnirea-șoc cu Fabio Fognini

Q: Crezi că ești mai nebun decât Fabio?

Benoit Paire: Nu, cred că el e mai nebun ca mine. Le am și eu pe ale mele, dar cred că el e mult mai rău.

 

Rafa Nadal, despre subiectul Bernandes

E simplu, nu? Sunt mai mulți arbitri în circuit. Îl respect mult pe Bernandes. Îl consider un arbitru bun și o persoană și mai bună. Dar când ai atâtea probleme cu același arbitru, e mai bine să stai un pic departe, nu? Cred că e mai bine pentru amândoi să nu mai fim pe același teren după ce s-a întâmplat la Rio. Nicio problemă personală cu el.

Da, a fost cererea mea către ATP, dacă e posibil (n.a. ca brazilianul Carlos Bernandes să nu îl mai arbitreze), dar 100 la 100 nu e nimic personal. Nu-s fericit cu situația, pentru că aș vrea să mă mai arbitreze și se va întâmpla cu siguranță, dar e mai bine să luăm o pauză. Mie mi s-a părut că nu m-a respectat la Rio. Vrea să-mi dea avertismente pentru timp de patru ori? Ok. Dar când mi-am pus șortul invers și l-am întrebat dacă pot să mă schimb, a zis Ok, dar vei primi alt warning. Pentru mine, asta nu e fair (zâmbește). Nu cred că arată respect, pentru că nu e ok să joc un game întreg cu pantalonii invers. Nicio problemă personală, no? 

 

Rafa Nadal, despre forehandul său și șansele la Roland Garros

Încerc să îmi antrenez mai mult forehandul, pentru că nu este la fel de stabil și de consistent ca în alte timpuri. Sigur că încă mai pot să imprim ceva spin, dar nu sunt îndeajuns de fluent cu forehandul. Sufăr de o instabilitate în lovituri. Dar vă spun că așa-i în tenis. Treci prin fel și fel de momente. Dar încă sunt un jucător solid. E important să manageriezi și momentele bune, și pe cele rele. Nu cred că forehandul meu e atât de rău acum. E încă bun. Dar trebuie să lovesc mult mai precis la Roland Garros. Și dacă nu voi câștiga Roland Garros, cariera mea va continua. Viața va continua, nu va veni sfârșitul lumii. Fac tot ce trebuie ca să joc din nou bine. Și vreau să joc bine în toate turneele, nu doar la Roland Garros. Sunt destul de încrezător în ce privește viitorul meu.

Rafa Nadal, despre importanța mărită care i se acordă evoluției lui la acest turneu

Acesta este Roland Garros, cel mai important turneu al carierei mele. Dar am mai zis-o: nu poți să vii cu un motiv oarecare și să susții că ediția aceasta e cea mai importantă dintre toate. Am pierdut deja aici, în 2009. În 2005 și în 2006 m-au întrebat cum voi vedea turneul în viitor. Le-am zis că nu știu. Acum mă uit la statistici și am observat că l-am câștigat de nouă ori. Sper să îl pot câștiga din nou. Voi încerca la fel ca în fiecare an. Mentalitatea mea e întotdeauna la fel.

Rafa Nadal, despre Gala Leon și subiectul fierbinte al echipei de Cupa Davis a Spaniei

Am spus deja, nu vreau să vorbesc despre Gala Leon, pentru că ar fi stupid să fac asta. (Apoi, pe exact același subiect, se lansează într-o tiradă de câteva minute și aproape o filă întreagă de transcript – în spaniolă).

Rafa Nadal, fermecător și intraductibil:

Well, obviously, dynamics are the dynamics, no?