Cum încearcă tenisul să se salveze într-un 2020 tot mai greu: bani pentru jucătorii afectați financiar, un calendar de turnee refăcut, eforturi de unificare

– Player Relief Program, anunțat oficial;
– Rafael Nadal: „Probabil, un an pierdut. Sunt mai îngrijorat de AO 2021”
– Roland Garros se mută cu încă o săptămână; Roxana Mărăcineanu: „Dacă va trebui să ținem turneul fără spectatori ca să salvăm tenisul, o vom face”;
– US Open va lua o decizie finală în iunie; ia în calcul inclusiv mutarea la Indian Wells;
– Scenariul cel mai grav? Nu am avea nici AO2021;
– Fuziunea ATP-WTA, nu doar o oportunitate; „e critică pentru longevitatea acestui sport”. Discuțiile oficiale nu au început, însă.

Într-un nou semn de unitate, forurile tenisului au reușit o mică victorie comună: lansarea unui fond de ajutor pentru jucătorii afectați în mod particular de oprirea turneelor, în contextul pandemiei COVID-19.

Player Relief Program a adus la un loc toate organismele importante la nivel mondial în tenis: ATP, WTA, cele patru turnee de Grand Slam (Australian Open, Roland Garros, Wimbledon și US Open) și ITF. Fondul atras este de 6 milioane de dolari.

Donațiile au venit de la toate aceste șapte organizații, plus de la jucătorii de top. Pe lângă contribuțiile lor, ATP și WTA vor prelua și responsabilitatea administrării și distribuirii fondurilor, de care vor beneficia aproximativ 800 de jucători din ATP și WTA, de simplu și de dublu.

Suma de 6 milioane de dolari va fi împărțită în mod egal între cele două circuite. Criteriile de eligibilitate pentru sumele oferite jucătorilor și jucătoarelor vor ține cont de clasament, precum și de totalul sumelor adunate anterior din premii, astfel încât banii să ajungă la sportivii care au cea mai mare nevoie.

După epuizarea fondurilor atrase deja, Programul va căuta să atragă alte fonduri pentru a continua ajutoarele pentru sportivi, prin inițiative precum licitații, donații de la sportivi, evenimente virtuale și altele.

Cum am mai scris, marea majoritate a jucătorilor depind aproape în întregime de premiile oferite de turnee. Cum circuitul a fost oprit din martie până cel puțin în iulie, cu mai mult de 30 de turnee anulate sau amânate, acești jucători au rămas fără nicio sursă de venit.

„E cu siguranță fără precedent. Venitul celor mai mulți jucători de tenis este practic asigurat de premiile câștigate. Nu toată lumea are sponsori sau alte venituri garantate. Așa că în mod clar e problematic dacă nu mai sunt turnee. E o situație în care nimeni n-a mai fost”, spune Mitchell Krueger (195 ATP), citat de AP.

Tennis has united in a time of crisis.

We continue to keep all those affected in myriad ways by the #coronavirus pandemic in our thoughts. https://t.co/UJXDv3xHPL

— Billie Jean King (@BillieJeanKing) May 5, 2020

Player Relief Program este văzut ca o dovadă că tenisul se poate uni într-o astfel de situație fără precedent, al cărei impact asupra sportului alb se agravează de la o zi la alta.

Rafa, sceptic cu privire la reluarea sezonului

La ora actuală, calendarele celor două circuite sunt suspendate până la cel puțin 13 iulie, dar nimeni nu știe încă dacă va fi posibilă reluarea sezonului după jumătatea lunii iulie. Nu mai departe de azi, spaniolul Rafael Nadal a declarat că e pesimist în privința reluării sezonului 2020 și că ar fi pregătit să se împace cu ideea, dacă ar ști că Australian Open 2021 nu e în pericol. „Aș accepta chiar acum ca să fim pregătiți pentru 2021”, a spus Nadal, pentru El Pais. „Sunt mai îngrijorat despre ce se întâmplă cu Australian Open decât cu acest sezon, cred că 2020 e practic pierdut. Sper să putem relua de la începutul anului viitor”.

Later update: Ca pentru a-i confirma temerile lui Rafa, Craig Tiley, directorul Australian Open, a vorbit miercuri despre pregătirile pe care AO le face pentru toate scenariile posibile. „Sunt patru scenarii și am făcut modele pentru toate. Am stabilit care sunt datele până la care trebuie să luăm decizii, pe cine influențează aceste decizii, în ce fel influențează. Am făcut deja asta pentru cei 670 de oameni din staff. Am făcut asta și pentru parteneri: partenerii media, sponsorii, toți furnizorii și toate serviciile de care depindem.
Iar acum lucrăm la modele referitoare la jucători, să-i ținem la curent și să înțeleagă care sunt aceste scenarii, ce înseamnă pentru ei și cum putem acționa”.

„Scenariul cel mai grav este că nu vom putea organiza Australian Open”, spune Craig Tiley, citat de Australian Associated Press. „Scenariul cel mai bun la acest moment este să avem un AO cu acei jucători pe care-i putem aduce aici în timp ca să treacă prin tehnicile de carantină, și doar cu fani din Australia”.

Nadal, care a vorbit pe larg recent despre dificultățile emoționale pe care le presupune situația actuală, n-a ezitat să spună și acum lucrurilor pe nume: „Din păcate, n-o să vă mint, sentimentul e că pierdem un an din viață. Și la 33, 34 de ani, asta e mult mai prețios (n.a. în cariera unui jucător de tenis) decât la 20, când ai mai mult timp în față”.

Boris Becker crede, însă, că generația tânără va fi mai afectată, pierzând un an de acumulare de experiență într-o etapă importantă a dezvoltării lor. „Dacă anul e pierdut, nu cred că e ceva rău pentru Federer sau Serena (n.a. ambii vor împlini 39 de ani anul acesta), pentru că își vor fi protejat corpurile un an; într-un fel, ei câștigă un an. La fel, e bine pentru Andy Murray, pentru că primește mai mult timp să se recupereze fizic. Djokovic, Nadal, Federer beneficiază mai mult, pentru că ei știu cât de buni sunt, știu ce au de făcut și nu cred că vom vedea o schimbare de formă la ei”, spune Boris, citat de Eurosport.

Declarații similare a avut, zilele trecut, Sasha Zverev, cel care a spus despre Big 3 că „ei știu ce să facă într-o astfel de situație”.

Într-un interviu cu jucătoarea franceză Alize Lim, Stanislas Wawrinka a spus, tot astăzi, că senzația în rândul multor jucători e că sunt șanse mai mari să se joace Roland Garros decât US Open anul acesta. „Sper că vom putea fi iar pe terenuri în septembrie, asta ar însemna că totul e spre bine. Deocamdată, suntem în mijlocul unei crize, și e dificil să vezi capătul ei”, spune Stan. New York este în continuare într-o luptă crâncenă cu virusul, în încercarea de a coborî numărul de victime. Franța, în schimb, se pregătește de primele măsuri de relaxare.

Se lucrează la un nou draft de calendar pentru restul anului

Marți, Roland Garros a anunțat o nouă ajustare de dată, confirmând informațiile publicate de Le Parisien pe 23 aprilie. Astfel, Roland Garros e acum programat să înceapă pe 27 septembrie și să se încheie pe 11 octombrie. Calificările ar urma să se țină între 21-25 septembrie.

Aceste date fac parte dintr-un nou calendar-draft pentru restul sezonului. „De când am luat decizia să mutăm turneul în septembrie, am avut discuții cu autoritățile tenisului, ATP, WTA și ITF, pentru a optimiza o variantă de calendar pentru a doua parte a sezonului, calendar care va fi finalizat curând”, a spus un purtător de cuvânt al Federației Franceze de tenis pentru Reuters.

Mai multe turnee încearcă să se reprogrameze, printre ele, Madrid, Roma și Hamburg. Turneele afectate de repoziționarea Roland Garros sunt, printre altele, Wuhan și Beijing. Laver Cup, o competiție recent inclusă în calendarul ATP, s-a reprogramat deja pentru 2021, în urma mutării Roland Garros în toamnă.

Noua dată de start a RG ar oferi acum un interval de două săptămâni între US Open și Roland Garros, interval în care încearcă să se înghesuie turneele menționate.

Tot marți, Ministrul Sporturilor din Franța, Roxana Mărăcineanu, a spus că „la fel ca și Turul Franței, French Open este esența sportului profesionist cu fani în tribune. Ar fi cea mai proastă soluție să organizăm turneul fără spectatori, dar am lua această decizie, dacă supraviețuirea acestor sporturi depinde de asta„.

La rândul său, US Open a reconfirmat zilele trecute că intenționează să-și respecte datele de desfășurare, dar că ia în calcul toate versiunile posibile, inclusiv o mutare în regim excepțional a turneului din New York la Indian Wells. O decizie finală ar urma să fie luată în luna iunie.

Tot până în iunie va veni, cel mai probabil, și noua versiune de calendar la care ATP și WTA lucrează în aceste săptămâni, în speranța că va putea salva cât mai mult din sezonul actual. „Ne uităm la absolut toate opțiunile”, a declarat Andrea Gaudenzi, CEO-ul ATP. „Dacă vom putea reprograma turnee anul acesta, asta va însemna, inevitabil, că se vor desfășura în condiții cu totul diferite față de cele obișnuite”.

Probleme serioase pentru turnee

Dacă Player Relief Program vine acum în sprijinul jucătorilor, e adevărat, cu sume modice, turneele sunt în continuare foarte expuse, iar ajutorul nu pare să vină de nicăieri. „Nu credem că circuitele vor putea să ne ajute. Le știm datele financiare, suntem parte din asociație la fel ca și jucătorii, deci toată lumea are de pierdut. E un șoc mare, dar ne vom reveni. Avem ceea ce trebuie”, spune, pentru Tennis.com, Eugene Lapierre, directorul turneului de la Montreal, competiție deja anulată din calendar pentru anul acesta, în urma interdicției de evenimente dată de guvernul canadian. Lapierre caută acum să recupereze cumva pierderile de peste 17 milioane de dolari canadieni, via sponsori sau ajutor guvernamental. Andrea Gaudenzi spune însă că ATP va căuta să susțină și turneele, însă deocamdată multe lucruri sunt neclare pentru că durata crizei e neclară.

„Multe dintre turnee se chinuie să stea la suprafață și în vremurile bune”, spune, pentru aceeași sursă, Sam Stosur.

O analiză New York Times a arătat că turneele Masters reușesc să obțină profituri în medie de 6 milioane de dolari, iar turneele ATP 500, o medie de 1,1 milioane de dolari. În schimb, turneele ATP 250 și echivalentele lor din WTA (turneele International) rămân, în medie, cu în jur de 125.000 de dolari. Orice turneu care nu se ține anul acesta intră însă rapid într-un cerc vicios, pierzând sume masive din drepturi tv, bilete și sponsori.

„Cred că ar fi normal dacă turneele vor îngheța sau micșora premiile când ne vom întoarce”, spune Marin Cilic, tot pentru Tennis.com.

În tot acest context, discuțiile despre fuziunea ATP – WTA, despre care am scris pe larg aici, par să capete tot mai multă tracțiune din partea numelor importante din tenis.

Todd Martin, fostul jucător și directorul turneului de la Newport, a spus azi că „diavolul e în detalii”, cu privire la o fuziune ATP – WTA – ITF – Slamuri; frază folosită, de altfel, și de alte nume importante din sport.

„Ideea unei fuziuni, pregătirea terenului spre a face tenisul mai puternic, mai ușor de promovat, o să fie critică pentru longevitatea acestui sport. Nu va mai fi doar o oportunitate, ci va fi o măsură critică”, crede Martin.

Steve Simon, CEO-ul WTA, și-a adăugat și el numele pe lista celor care susțin fuziunea. „Nu e vorba să salvăm WTA-ul prin asta. Vom fi în regulă, dar dacă vrem să facem ceea ce trebuie, din punct de vedere al businessului, și să aducem în sfârșit tenisul împreună, WTA ar susține acest concept. Nu îmi e teamă de o fuziune și nu mi-a fost niciodată. Aș fi, cu siguranță, primul care ar vrea asta. E un drum lung până acolo, însă are tot sensul din lume”, spune Simon pentru New York Times.

Potrivit sursei citate, discuții oficiale nu au început între cele două părți. ATP și WTA operează separat din 1973, însă e greu de găsit un moment mai potrivit precum cel actual, în care atât criza traversată, cât și majoritatea numelor importante din sport indică spre această oportunitate. Finalmente, obstacolul major în calea fuziunii ar putea fi reprezentat de opoziția unui segment din jucătorii ATP.

Andy Murray a vorbit la CNN zilele trecute despre faptul că unii jucători se opun ideii de premii egale, chiar dacă asta ar presupune o mărire inclusiv pentru ei. „Să zicem că cecul pentru învinșii din turul întâi crește de la 8 mii la 10 mii pentru bărbați, iar pentru femei crește de la 6 mii la 10 mii. Am vorbit cu unii jucători și i-am întrebat: Ai prefera să nu fie nicio mărire, doar ca să nu fie premii egale? Iar răspunsul a fost ‘da, de fapt, da’. Acestea sunt unele dintre mentalitățile de care te vei lovi în această discuție. Vor fi obstacole”, este citat Murray.

Alte nume spun că nu doar fuziunea ar trebui să fie pe masă, ci și o reconfigurare a competițiilor și a calendarului.

„Într-o lume perfectă, am avea mai multe turnee combinate. Evenimente masculin plus feminin, întinse pe 10 zile, ar fi scenariul ideal mergând înainte. În perspectiva mea, avem oricum prea multe turnee săptămână de săptămână, uneori două sau trei în aceeași săptămână în țări diferite”, spune Boris Becker.

Însă turneele mici, răspândite prin lume, oferă oportunități prețioase de lansare pentru jucătorii tineri, pentru cei cu clasament mai slab, sau pentru cei în revenire după accidentări sau în căutare de formă. Dispariția unor astfel de turnee ar avea cu siguranță un impact asupra dezvoltării multor categorii de jucători.

„Cred că întregul sport trebuie să fie mai deschis la schimbări și la decizii decât a fost vreodată în trecut. Lucrurile stau foarte diferit acum, ce se întâmplă acum nu s-a mai întâmplat niciodată”, spune Tomas Berdych, pentru Tennis.com.