Cu o formulă nouă, România ocupă locul al treilea în turneul de calificare pentru BJK Cup Finals
Radu Marina | 12 aprilie 2025Echipa României de BJK Cup e a fost învinsă de Canada și de Japonia, de fiecare dată cu 3-0, și merge la barajul pentru menținerea în Grupa Mondială. Momentul de vârf al weekendului a fost meciul în care Anca Todoni a avut 2 match points pentru prima ei victorie în BJK Cup.
Echipa României a ajuns la Tokyo, în calificările pentru Turneul Final al BJK Cup, cu o echipă foarte tânără și, mai important, lipsită de experiență în această competiție, așa că și așteptările erau ajustate pe măsură. Anca Todoni (20 de ani, locul 88 WTA la simplu), Miriam Bulgaru (26 ani, locul 211 WTA la simplu), Mara Gae (19 ani, 547 WTA dublu), Georgia Crăciun (25 de ani, 374 WTA simplu) și Ilinca Amariei (22 ani, 368 WTA la dublu) au alcătuit echipa României pentru această grupă de trei, cu Canada și Japonia, care s-a încheiat cu două înfrângeri rapide pentru fete, învinse cu 3-0 la general în ambele zile.
Caz foarte rar, echipa României a avut în componență doar jucătoare debutante – mai toate au jucat în acest weekend nu doar primele lor meciuri în BJK Cup, ci și primele lor partide la un nivel atât de ridicat, într-o arenă mare și cu public numeros. Cu excepția Ancăi Todoni, care jucase un meci de dublu în 2023 – dar care a debutat la simplu acum, preluând mantia de număr 1 al echipei, pe care probabil o va purta o vreme – toate celelalte jucătoare s-au aflat la primul lor meci oficial într-o astfel de competiție.
La trasul liniei, pentru o echipă cu atâtea premiere, rezultatul final nu este nici îngrijorător, nici dificil de înțeles. Competiția aceasta este despre echipă, iar adversarele României de la Tokyo au avut în componență jucătoare mai valoroase, mai experimentate și mai bine clasate atât la simplu, cât și la dublu – iar asta a făcut diferența în fiecare meci. Chiar și în momentele de echilibru s-a văzut până la urmă că diferența a făcut-o faptul că oponentele noastre mai trecuseră prin astfel de meciuri și știu cum e să joace într-o astfel de atmosferă. Lucrul acesta nu a fost valabil pentru niciuna din jucătoarele României – Anca Todoni tocmai ce face acum primii pași în această lume de top, iar Miriam, Mara, Georgia și Ilinca au experimentat, în premieră, emoțiile unui eveniment de acest fel.
Deși BJK Cup nu e întotdeauna despre clasamente și formă, sunt anumiți factori care vor influența mereu modul în care evoluează o întâlnire de acest fel. Spre exemplu, la 20 de ani, Anca Todoni a fost cea mai bine clasată jucătoare a României la Tokyo, dar și cea mai în formă, venind după turneul câștigat la Antalya recent. Asta a însemnat că ea a fost, în premieră, și în rolul de lider al echipei, de jucătoare pe care, invariabil, sunt țintite toate privirile, pentru că e cea mai bună din echipă. Însă toate aceste noutăți au venit la pachet cu o presiune diferită și nouă, pe care momentan nu a a reușit să o gestioneze atât de bine, iar asta s-a văzut inclusiv în primul meci de ieri, cu Canada, când a fost învinsă de Marina Stakusic (6-4, 6-3), cât mai ales astăzi, cu Japonia, într-un meci extrem de echilibrat cu Moyuka Uchijima, locul 51 mondial.
La momentul meciului cu Uchijima, Anca știa că România nu mai are nicio șansă la calificare, în condițiile în care Miriam Bulgaru fusese învinsă înainte, 7-5, 6-2, de Ena Shibahara – însă Anca își dorea mult de tot acea primă victorie – și pentru ea, și pentru echipă.
Meciul – foarte bun, cel mai bun din acest weekend – pe care Todoni l-a făcut cu Uchijiama, rămâne poate principalul câștig al acestei prezențe la Tokyo, în ciuda felului în care s-a încheiat. Uchijiama e o jucătoare de 23 de ani care a învins câteva jucătoare importante în 2025 (Ostapenko, Bencic, Răducanu), care va intra în curând în Top 50 și care are un nivel ridicat.
Dar timp de un set și jumătate, Anca a fost la un nivel incredibil; a lovit cu multă încredere, a construit mereu suficient de răbdător și a dictat cu forehandul, ținând-o mereu pe japoneză în spatele terenului și obligând-o să se apere mai des decât să atace. Anca a condus cu 6-3, 4-1, dar și cu 6-3, 5-4, ajungând la două mingi de meci. Nu a reușit să concretizeze acele șanse, iar apoi, cum se întâmplă adesea în astfel de situații, a intrat într-o zonă gri în care a greșit mai des, iar japoneza și-a ridicat nivelul atât de mult încât la un moment chiar și ea părea surprinsă de loviturile care îi ies. Meciul s-a îndreptat încet, dar sigur spre japoneză, care odată cu câștigarea tiebreak-ului nu a mai putut fi oprită; la rândul ei, Anca nu a mai avut aceeași energie și încredere în lovituri, de înțeles, după ce fusese atât de aproape de victorie.
Informația esențială aici e despre ce am văzut la Anca timp de două seturi în fața unei jucătoare mult mai bine clasate decât ea – și despre ce ar putea deveni Anca dacă va reuși să mențină acest nivel, și când va începe să și închidă la astfel de oportunități. Experiența de la Tokyo, inclusiv acest meci greu pe care l-a pierdut dureros, deși la fel de ușor ar fi putut ieși victorioasă, se poate dovedi o lecție importantă pentru ea și pentru ce va urma de aici încolo. A dat peste o jucătoare de un nivel ridicat, care i-a refuzat o victorie pe deplin meritată și i-a arătat, în același timp, câte ceva din ceea ce face speciale competițiile pe echipe în tenis, mai ales atunci când joci în deplasare. Data viitoare, Anca – a cărei abordare pare a fi întotdeauna despre următorul pas, următorul meci, următoarea lecție însușită, următoarea oportunitate – va fi bine informată.
Pentru toate celelalte jucătoare – Miriam, Mara, Georgia, Ilinca – prezența pe teren, într-o astfel de competiție înseamnă o experiență în plus, pe care acum o săptămână nu o aveau deloc. Acum au la ce să se întoarcă și ce să folosească drept motivație – cu atât mai mult cu cât toate au avut șansa să joace măcar un meci. În special valabil pentru Miriam, care a jucat de două ori la simplu și a fost competitivă în destule segmente de joc, deși a întâlnit jucătoare cu clasament superior și pe o suprafață care nu-i este neapărat preferată. Desigur, depinde de fiecare ce vor învăța din ea, însă cu certitudine va fi un plus pentru ele și carierele lor. Un plus de care este posibil să aibă nevoie și echipa României, dacă va fi din nou nevoie de ele în viitor.
În plan concret, rezultatele cu Japonia și Canada înseamnă că echipa de BJK Cup a României nu va fi prezentă la turneul final găzduit în acest an de China, la Shenzhen (și mutat recent în septembrie). În schimb, va juca un baraj pentru a se menține și sezonul viitor în Grupa Mondială. Acest baraj va avea același format precum cel jucat în această săptămână la Tokyo, adică grupe formate din câte trei echipe, iar echipa aflată pe primul loc avansează, urmând ca de anul viitor să se reia sistemul clasic – meciuri jucate acasă și în deplasare.
Foto: Billie Jean King Cup
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română