Cu ce rămânem după Melbourne. Cum a fost Australian Open, așa cum l-am trăit de la fața locului
Dacă vrei să fugi de lume, Australian Open s-ar putea să fie locul perfect unde să vrei să te ascunzi.
Tenisul are o componentă importantă de escapism. Mergem la turnee să vedem pe viu atleți formidabili, mergem să admirăm șahul la 150 de kilometri pe oră, spectacolul depășirii limitelor fizice și mentale în fața unei audiențe globale. Mergem să vedem cum oameni ridicați dintre noi se supun caznelor obligatorii pe care le implică un meci de tenis. Mergem să-i vedem cum își pun pe masă emoțiile în timp ce noi îi observăm scrupuloși de la câțiva pași, cum uneori clachează și eșuează, și cum, de cele mai multe ori, găsesc o cale de a-și depăși barierele pe care tot ei le-au setat. Dar mai mergem la tenis și ca să scăpăm de lumea de zi cu zi, să fugim departe de problemele curente, să ne izolăm de anxietatea imposibil de evitat pe care o presupune lumea de azi. Pentru asta, un turneu de tenis, oricare ar fi el, dar cu atât mai mult un Grand Slam, e un mod perfect să scapi de dansul furios al știrilor proaste care ne asaltează zilnic.
E aproape ireal cum această experiență atent controlată te poate face să uiți de tot. Odată intrat, treci brusc într-o altă lume, impecabil proiectată, în care grijile cele mai mari sunt, de exemplu, cine își asumă primul să schimbe în lung de linie. Oamenii servesc ceva bun și rece la terase, fac o sesiun
- conținut exclusiv valoros și original, dedicat doar abonaților;
- acces prioritar la toate proiectele pe care le pregătim;
- acces în culisele marilor turnee la care 30-0 e acreditat: primești informații exclusive direct pe telefon, în grupul de WhatsApp;
- discounturi de 30% pe toată durata abonamentului pentru produsele din 30-0 Shop;
- alte beneficii
