Simona o învinge clar pe Serena! Analiză la cald: Cred că un singur lucru a făcut o diferență uriașă

de Mert Ertunga

Simona Halep, pe suprafața pe care mulți presupuneam că o iubește cel mai puțin, a reușit o victorie cât se poate de impresionantă, 6-2, 6-2 contra Serenei Williams, chiar pe iarba de la Wimbledon. Mulți au considerat-o pe Serena favorită, unii au crezut că Simona are și ea o șansă, dar nu cred că cineva și-ar fi închipuit un meci dominat atât de categoric de Simona.

Pentru ca o astfel de finală să se întâmple, trebuie să avem (1) fie o combinație de lucruri mai mici care să meargă toate în favoarea unei jucătoare, (2) fie un singur factor pe care una dintre ele să-l fi făcut mult, mult mai bine decât cealaltă și astfel, ca un efect de domino, toate celelalte piese să se așeze la locul lor.

Eu înclin spre a doua variantă. Și acest factor care a făcut toată diferența a fost jocul de picioare. Prăpastia dintre dintre jocul de picioare al Simonei și jocul de picioare al Serenei.

Chiar și în primele trei game-uri au fost câteva puncte în care Serena a servit bine, Simona a returnat, iar Serena pur și simplu nu era gata să lovească următoarea minge (de exemplu, ultimul punct al primului game); sau nu era în poziția de lovire pentru că nu reușise să-și ajusteze pașii imediat după serviciu (următoarele două puncte de la 0-2, 15-15). Așa că fie rata prima minge după returul Simonei – chiar dacă acesta venea în mijlocul terenului -, fie se trezea mult mai în spate decât ar fi vrut să se afle la startul unui nou schimb de mingi.

Au fost și destule puncte când Williams a găsit una, două sau mai multe lovituri foarte bune de pe o parte ori alta, și nu doar că mingea i s-a întors, dar Simona a reușit să facă ea tranziția în ofensivă, tocmai pentru că, spre deosebire de Serena, s-a mișcat atât de bine pe teren. Așa a reușit să apese pe lovituri chiar și din colțurile terenului.

Un antrenor din perioada mea de juniorat mi-a spus, la un moment dat, cu un deget arătând spre pieptul meu și cu celălalt arătând înspre picioare, că „dacă le lași pe-astea (picioarele) să-și facă treaba, atunci o să găsești încrederea care se ascunde aici (inimă)“.

Vă imaginați de ce mi-am amintit de citatul ăsta după meciul de azi. Încrederea Simonei a fost la cote foarte înalte și a continuat să crească cu fiecare punct, în timp ce încrederea Serenei a dispărut pas cu pas. Și totul a început de la picioare. 

Mert Ertunga este special guest pe 30-0. Mert este un fost jucător (de două ori cel mai bine clasat jucător turc) și antrenor de tenis și fost căpitan al echipei de Cupa Davis a Turciei; actualmente jurnalist la Tenis Dunyasi, cea mai importantă publicație de tenis din Turcia, și la Tennis with an Accent. A mai scris pentru 30-0 în publicația Simona. Povestea Primului Slam. Îl puteți citi și pe site-ul său.

Foto: AELTC