Epoca post-Federer și post-Serena, post-efectele pandemiei, post-clasamentul dat peste cap, post-suspendarea Simonei. Epoca Igăi și a lui Carlos Alcaraz și a altor nume noi.
Iga Swiatek: cât de plauzibil e să repete sezonul precedent?
Una dintre marile curiozități ale sezonului 2023 este dacă Iga Swiatek va putea replica în noul an ceea ce a reușit sezonul recent încheiat. Poloneza a dominat anul 2022 într-o manieră nemaivăzută de la Serena (e singura jucătoare de după SW care încheie un sezon de tenis cu peste 13.000 de puncte), așa că senzația e că e în stare. E o diferență mare între ea și celelalte jucătoare din Top 10; spre deosebire de restul, ea e la un nivel foarte ridicat la absolut toate capitolele (nivel al jocului, modul în care gestionează orice tip de presiune, fizic, loviturile per ansamblu). Ca să treci de ea chiar trebuie, literalmente, să faci ceva cu adevărat special.
Totuși, în tenis există un soi de lege nescrisă, pe care o „încalcă” doar jucătorii care transcend tenisul: un jucător care a atins un nivel extraordinar într-un sezon nu-l mai poate replica și în anul următor. Până și Serena Williams, care a avut un sezon 2013 similar cu al Igăi, și-a văzut nivelul scăzând în anul următor. Așa că n-ar trebui să ne mire dacă Iga o să aibă un 2023 amestecat – va câștiga mult, va fi la fel de greu de dat la o parte, va rămâne relevantă, dar probabil nu la aceeași intensitate precum anul acesta.
Novak Djokovic își va continua cursa cu el însuși
Novak Djokovic a avut un final de sezon exact așa cum și l-a dorit. A încheiat un 2022 complicat cu un titlu la Turneul Campionilor, clasat în top 5 ATP și cu reperele restabilite după un sezon chinuitor. Spre deosebire de anul trecut, acum va lua startul la Australian Open și, în teorie, va putea juca toate Slamurile, deși vestea recentă, care îl dă iar absent de la IW și Miami, vine să pună și prezența la US Open în dubiu. Unde va juca, Nole va pleca drept favorit principal (afară de RG). Asta înseamnă că va avea o șansă mare de a deveni, anul acesta, jucătorul cu cele mai multe titluri de Grand Slam din tenisul masculin.
Sunt toate șansele pentru asta: ATP Finals a fost o nouă dovadă că, atunci când e într-o formă acceptabilă (la ATP Finals n-a strălucit, și totuși n-a avut mari emoții), rămâne cel mai greu de învins jucător. La toate astea se adaugă și motivația suplimentară, venită din contextul de anul trecut, când a ratat Australian Open, Slamul lui preferat. La Melbourne, Novak va fi, probabil, cel mai motivat Novak văzut vreodată.
Rafael Nadal va căuta să-și apere Parisul
În ce-l privește pe Nadal, situația e, de data asta, diferită. Spaniolul n-a încheiat sezonul 2022 în maniera în care l-a început și sunt încă multe dubii în legătură cu starea lui fizică. Dar cu toate astea, nu poate fi dat la o parte nici în 2023: poate nu va avea rezultatele din începutul sezonului, când a fost neînvins până în martie și a câștigat patru turnee la rând, dar cu certitudine va fi acolo, își va juca șansele și va încerca să-i încurce, din nou, socotelile lui Djokovic.
Semne de întrebare. Și varii grade de presiune
Emma Răducanu, Naomi Osaka și Bianca Andreescu se îndreaptă către sezonul 2023 cu planuri promițătoare (și-au schimbat echipele, și-au setat obiective importante), dar oare pot reveni la nivelul arătat în trecut? În principiu, da. Toate trei au avut un 2022 slab din diferite motive (accidentări repetate, lipsa de continuitate, pierdere a focusului, incapacitatea de a gestiona așteptările foarte mari puse pe umerii lor), dar pot schimba asta în 2023 în primul rând dacă vor sta departe de accidentări. Toate trei vor începe anul clasate în afara primelor 30 (Andreescu e pe 42, Osaka, pe 45, Răducanu pe 75), ceea ce înseamnă că vor avea luxul de a deveni vânătoare din jucătoare vânate; lucru ce aduce o detașare aparte pe teren. Din păcate, primele semne nu par promițătoare în ce o privește pe Naomi, a cărei prezență la AO este incertă cu câteva zile înainte de startul turneului pe care l-a câștigat în două rânduri.
Top 10 în cele două circuite: se joacă
Oricare din cele trei, sau toate, ar putea să se numere printre jucătoarele care vor trece prin Top 10 în noul sezon. E un alt an în care se anunță vânzoleală mare prin elita tenisului feminin. E un trend pe care l-am văzut și în 2022: șase din jucătoarele care au încheiat în Top 10 erau în afara primelor 20 sau chiar mai jos la începutul anului. Vom avea, din nou, nume noi, unele poate complet neașteptate. Asta, pentru simplul fapt că circuitul feminin se află într-un moment în care toată lumea poate învinge pe toată lumea (poate cu excepția Igăi, trei sferturi de sezon), iar majoritatea jucătoarelor din top 50 sunt la un nivel foarte înalt fizic și tehnic.
În ATP, lucrurile sunt în curs de reașezare, mixul dintre cele două generații care încep să preia puterea (cărora li se adaugă în continuare veteranii Rafa și Novak) fiind în bună măsură stabil(it). Alcaraz, Medvedev, Tsitsipas sau Ruud vor continua, indubitabil, să facă victime, să câștige mult și să aibă șanse la turnee de Grand Slam și la locul 1. Hurkacz, Zverev, Auger-Aliassime sau Rune vin imediat în grupul următor.
Apropo de această inevitabilă bătălie între nou și vechi, o întâlnire – la înalt nivel – între Carlos Alcaraz și Novak Djokovic va fi așteptată cu mare nerăbdare de toată lumea. În 2022, cei doi nu s-au văzut decât o dată, pe zgura de la Madrid, când Carlos a câștigat în trei seturi.
Jucătoarele din România: avem și pe mai departe multe motive de optimism
Este primul sezon în care în planurile pentru noul sezon de tenis nu o putem include (deocamdată) pe Simona Halep și nu putem discuta despre ce ar putea realiza ea. Acum e doar despre răbdare – și înțelepciunea de a accepta situația ca atare, în speranța că lucrurile se vor așeza într-un fel sau altul, într-un timp cât mai scurt. Cu cât timpul va fi mai scurt, cu atât normalitatea va reveni și ea.
Asta mută focusul pe Irina Begu, Sorana Cîrstea și Ana Bogdan, care vor duce greul când vine vorba de așteptările fanilor români. Toate vin după sezoane recente foarte bune și-s, probabil, la vârful puterilor lor sportive și, mai ales al maturității.
Sorana a făcut schimbări majore în echipă și pare motivată să aibă un sezon puternic, Irina poate continuă ceea ce a început în 2022, ba chiar să treacă un alt nivel – în special în turneele de Grand Slam. Acel vis al ei, de a se califica într-un sfert de finală la un Slam, nu e chiar atât de departe.
Ana a schimbat și ea în echipă, lucrând de acum cu Thomas Drouet, și va căuta să continue ritmul excelent atins în jumătatea a doua din 2022.
Jaqueline Cristian și Gabriela Ruse vor încerca în 2023 să-și reclădească clasamentul și încrederea, și să acumuleze experiență. Toate cele cinci sunt capabile să obțină alte victorii mari în noul sezon, să câștige și turnee și să reușească un traseu lung într-unul dintre Slamuri.
Ce altceva?
Revenire la normal. Va fi sezonul în care – în sfârșit! – la un moment dat ar trebui să avem un clasament real, conform cu situația din circuite, neafectat de puncte neacordate la Wimbledon, de absențe din motive extrasportive, de calendare ciuntite sau alte asemenea lucruri care au afectat tururile în ultimii trei ani.
Istoric. Afară de vreo revenire last-moment a Serenei, 2023 va fi primul an în care cei mai cunoscuți doi sportivi din cele două circuite – Roger Federer și Serena Williams – nu vor face parte din tururi. Tenisul va supraviețui și va merge bine-mersi mai departe, dar va mai fi, o vreme, ciudat și dificil să nu-i avem prin preajmă.
Tennis culture. Break Point, seria documentar de la Netflix, vine curând, și amenință să domine conversația în începutul de an. Ceea ce e bine, firește, per ansamblu, pentru că tenisul are nevoie de orice ajutor pentru a rămâne relevant cultural. Asta chiar dacă nu tuturor o să le placă documentaru, sau discuțiile despre.
Dacă Break Point va avea același efect precum a avut Drive to Survive pentru F1 – documentarul revitalizând aproape de unul singur interesul pentru Marele Circ, atunci tenisul și toți din lumea lui o să aibă doar de câștigat.
Împinsă de Drive to Survive, Formula 1 a depășit 1 miliard de fani în 2022, cu peste 75 la sută dintre aceștia având sub 35 de ani. Adică un segment pe care alte sporturi – în frunte cu tenisul – îl fugăresc cu o oarecare îngrijorare deja. Și nu neapărat cu multă claritate.
Tensiunile între tenis și pickleball. Apropo de subiectul menținerii interesului în jurul tenisului – cu toate efectele majore pe care le aduce asta – pare ușor hazliu acum, dar un subiect care se regăsește tot mai mult în conversația din tenis este cel despre ascensiunea fulminantă a pickleball.
Dacă nu știi ce-i aia, pe scurt, e un sport care poate fi definit drept o intersecție între tenis, badminton și tenis de masă, care utilizează un paddle în loc de rachetă și o minge de plastic cu găuri, și care se joacă pe un teren de dimensiuni reduse. Am scris mai multe ascensiunea pickeball în această ediție a newsletter-ului ATLT, la care te invităm să te abonezi gratuit.
De ce ar intra cele două în conflict? Foarte pe scurt: se bat pe (aproximativ) același public, pe aceleași terenuri și pe aceiași bani ai advertiserilor. „Pentru mine, pickleball e concurență pentru tenis. Ce au făcut oamenii din pickleball e absolut spectaculos, pentru că au găsit o cale de a-i ajuta pe oameni să se distreze pe un teren destinat rachetelor. După judecata mea, tenisul e sportul mai bun, dar trebuie să facem o treabă mai bună în a-l promova”, spune Ray Benton, un executiv american. Adică exact capitolul la care tenisul nu pare să fi făcut cea mai bună treabă posibilă în ultimii ani.
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română