Bianca vs Serena, finala de la Toronto, e genul de meci pe care vrei să-l vezi; Nadal – Medvedev e finala la Montreal
Radu Marina | 11 august 2019Cum sau dacă o vor afecta cele 11 ore petrecute pe teren pe Bianca? Cât va conta faptul că publicul e de partea Biancăi, care încearcă să câștige titlul la ea acasă? Va reuși Serena să-și depășească problema pe care pare să o aibă în finale, mai nou? Sau nonșalanța Biancăi o va purta spre o altă victorie-semnătură?
Cu doar un singur meci jucat în ultimele trei luni, perioadă în care a fost forțată să ia o pauză din cauza unei accidentări complicate la umăr, Bianca Andreescu reușește o nouă performanță extraordinară, chiar la ea acasă: încă o finală WTA, a patra a anului (Auckland, Newport Beach, Indian Wells), după un meci câștigat la mare luptă, 6-4, 7-6, cu Sofia Kenin.
După un parcurs asemănător cu cel de la Indian Wells, când a câștigat cel mai important titlul al carierei, cu reveniri improbabile, recuperări și acel refuz nebun de a pierde, Bianca își face revenirea în circuit în stilul ei obișnuit: 11 ore (!) petrecute pe teren în toate cele cinci meciuri, noi victorii vs. top 10 și un nou parcurs impresionant, trecând, pe rând, în drumul către această finală de Eugenie Bouchard, Daria Kasatkina, Kiki Bertens (favorită 5), Karolina Pliskova (favorită 3) și Sofia Kenin ieri.
Semifinala cu Kenin a avut două ore de joc intens, cu schimburi aspre, reveniri și o senzație generală că pentru absolut fiecare punct câștigat se fac niște efoturi imense. Atât Bianca, cât și Sofia au oferit și au pus pe masă cam tot ce au avut mai bun. Iar la trasul liniei am avut parte de un nou meci excelent și calitativ între două jucătoare care în acest an joacă cel mai bun tenis al lor.
Dacă în primul set s-a mers cap la cap până spre final, când Bianca n-a ezitat să-și ia șansele odată apărute la 5-4, setul doi a avut o cu totul altă dinamică: tot Bianca a fost cea care a făcut prima break-ul, dar Kenin n-a rămas datoare cu nimic. Condusă cu 5-2, Kenin a revenit la acel tenis rapid, în viteză și imprevizibil cu care a reușit să le dea mari bătăi de cap Serenei Williams, lui Ash Barty sau Elinei Svitolina – ultimele două jucătoare fiind învinse de americancă chiar aici, la Toronto.
De la scorul de 5-2 și până la finalul meciului a urmat o perioadă de joc incredibilă pentru ambele jucătoare: au scos cele mai bune lovituri în cele importante momente ale meciului și și-au ridicat nivelul ori de câte ori a fost nevoie. De la 2-5, Kenin a câștigat următoarele trei game-uri, iar la 5-6, când a servit pentru a rămâne în meci a doua oară, a ieșit dintr-un game de aproape 10 minute, cu șapte egalități și trei mingi de meci salvate. N-a mai putut repeta isprava și în tiebreak, acolo unde Andreescu s-a distanțat încă din start și a închis socotelile înainte ca lucrurile să se complice și mai mult.
Pentru al treilea titlu WTA al carierei, Bianca – care va intra în top 20 de luni indiferent de ce se întâmplă în finală – se va lupta cu Serena Williams, care revine într-o finală WTA după aproape trei ani de zile, ultima jucată (și câștigată) fiind cea de la Roma. De atunci, toate finalele Serenei au fost în Slamuri.
Serena s-a calificat în a 96-a finală a carierei după o revenire tipică, 1-6, 6-3, 6-3, cu Marie Bouzkova, o jucătoare de care vom mai auzi cu siguranță de aici înainte. A fost o victorie în care experiența și acea furie pozitivă – pe care știe cum și când să o folosească – au ajutat-o odată în plus în fața unei Bouzkova care a aruncat înspre ea tot ce a avut mai bun. Cu o deplasare extraordinară, Marie și-a împins adversara constant în spatele liniei de fund, a ținut-o sub presiune de la primele schimburi și nu a oferit nicio minge la fel. A făcut exact ceea nu-i place Serenei să i se facă pe un teren de tenis: a returnat lung și în picioarele ei, nu i-a dat timp să-și pregătească (și încarce) loviturile și a ținut-o permanent în șah fie cu un serviciu bine plasat, fie cu o accelerare venită de nicăieri, fie cu o venire la fileu total surprinzătoare.
Serena a fost, în final, Serena. După un prim set pierdut categoric și un debut de set secund la fel de ezitant, la scorul de 2-3 a înțeles că trebuie să faca altfel lucrurile: n-a mai încercat să-și domine adversara prin forță și retururi virulente, ci a surprins-o cu o venire la fileu și două scurte consecutive. Ăsta a fost momentul care a produs delicul în cazul ei, iar de acolo totul s-a schimbat: au urmat patru game-uri la rând pe fondul unui joc încântător, ca în vremurile ei bune.
Direcția aceasta avea să se păstreze și în decisiv, dar nu înainte ca Bouzkova să mai ofere o ultima mostră de spectacol și calitate: la 1-1, Serena a ieșit cu bine dintr-un game în care a salvat trei mingi de break, cu Bouzkova din nou redescoperită, acoperind terenul într-un mod fantastic și reușind să genereze o lungime deranjantă atât la retur cât și în schimburi. Precum în setul doi, și acum Williams a găsit o cale de a ieși la suprafață iar în următorul game a venit inevitabil break-ul, decisiv pentru soarta meciului, dacă ne uităm că Serena a pierdut doar trei puncte în setul trei cu primul serviciu.
Bouzkova, care a eliminat săptămâna asta trei campioane de Grand Slam la rând (Sloane Stephens, Jelena Ostapenko, Simona Halep) își vede oprit parcursul de poveste, ajungând din calificări în prima semifinală WTA a carierei – performanța carierei, dacă ne gândim că înaintea acestui turneu, cel mai bun rezultat în proba de simplu era un titlu ITF de 80K, câștigat în urmă cu două săptămâni. Cele șase meciuri câștigate la Toronto (fără a pierde set) o vor urca de luni până pe locul 53, un salt de 38 de locuri.
Pentru Serena, în schimb, e o nouă șansă de a câștiga primul ei titlu de la revenire. Asta-i validează intenția de a juca astfel de turnee pregătitoare unui Grand Slam, lucru care până acum l-a evitat, mergând pe rețeta ultimilor ani și jucând preponderent turneele foarte mari. Toronto este doar al patrulea turneu WTA pe care ea îl joacă în 2019, iar ultimele ei șase finale jucate sunt în turnee de Grand Slam.
Dar faza în care ea se află acum nu i-a mai permis să câștige turnee mari doar jucând turnee mari. Iar lucrul acesta l-a înțeles și ea după Roland Garros, însă atunci accidentarea la genunchi nu i-a permis să joace vreun turneu pe iarbă înainte de Wimbledon. În schimb o poate face acum, și, deocamdată o face foarte bine.
Serena – Bianca va fi, așadar, finala de la Toronto. O finală inedită, spectaculoasă pe hârtie, între două jucătoare din generații complet diferite, cu stiluri total opuse. La ce să ne așteptăm? Dacă e un lucru cert, acela ar fi refuzul de a pierde al amândurora; amândouă au această capacitate de a trece rapid peste situații neplăcute și de a renaște brusc. Sunt însă și câteva întrebări la care nu-i tocmai ușor de răspuns: cum sau dacă o vor afecta cele 11 ore petrecute pe teren pe Bianca? Cât va conta faptul că publicul e de partea Biancăi? Va reuși Serena să-și depășească problema pe care pare să o aibă în finale, mai nou? Sau nonșalanța Biancăi o va purta spre o altă victorie-semnătură?
Rafa Nadal revine în finală la Rogers Cup, Daniil Medvedev joacă prima finală Masters
La Montreal, ziua semifinalelor n-a fost la fel de spectaculoasă precum a fetelor. Rafael Nadal, campionul en-titre, s-a calificat în a 5-a finală la Rogers Cup după retragerea lui Gael Monfils. În vreme ce Daniil Medevev l-a învins, 6-1, 7-6, pe Karen Khachanov, într-o semifinală a celor mai buni jucători ruși ai momentului.
Inițial, Nadal era programat să joace cu Gael Monfils, după ce francezul a trecut în trei seturi epuizante, 6-4, 3-6, 7-6, tot ieri, de Roberto Bautista Agut (meciul nu s-a putut juca vineri din cauza ploii), în care a acuzat probleme la gleznă.
Adversarul lui Rafa pentru al 35-lea titlu Masters este Daniil Medvedev, surpriza acestui sezon și unul dintre cei mai constanți jucători din 2019. Cu doar 15 înfrângeri, un titlu ATP și opt (!) semifinale, Medvedev – recent intrat în top 10 – a mai bifat o bornă importantă în carieră lui, avansând în prima finală Masters.
Cu Medvedev, despre care Nick Kyrgios a spus încă de la începutul săptămânii că îl vede câștigând titlul la Montreal, Rafa nu a mai jucat niciodată până acum. Va fi foarte interesant de urmărit cum vor decurge lucrurile: rusul acoperă terenul excelent, se deplasează incredibil la cei 1.98 înălțime, lovește extrem de curat și, poate cel mai important lucru, e extrem de inteligent când vine vorba de momente mari; știe să speculeze foarte bine astfel de perioade.
Va fi oare suficient pentru a-i face față unui Nadal care pare că se apropie de forma lui obișnuită? Important de menționat e și faptul că Nadal e în situația de a-și apăra, pentru prima dată în carieră (!) un turneu care nu se desfășoară pe zgură.
Nou în Shop-ul 30-0!
Chill e cuvântul anului. Iar titlul Simonei de la Wimbledon e performanța anului. Iar noul tricoul 30-0 salută starea de spirit a Simonei 😉
Comandă Chill Year din Shop! Disponibil în trei variante de culori.
IBAN RO51RNCB0079145659320001
Asociația Lideri în Mișcare,
Banca Comercială Română
