Barty vs. Svitolina: liderul mondial vs campioana en-titre pentru titlul WTA Finals, în încheierea sezonului feminin 2019

Elina Svitolina, înapoi în finală. Campioana en-titre își continuă seria de victorii la WTA Finals, ajungând la 10 meciuri câștigate consecutiv în această competiție, după ce Belinda Bencic a abandonat în timpul semifinalei din cauza unor probleme la picior. Retragerea a venit la scorul de 1-4 în setul decisiv, scorul final fiind 5-7, 6-3, 4-1 ret. 

Prima finală în 2019. Aceasta este prima calificare într-o finală a Elinei în 2019, obținută la fix un an distanță de la ultima, ea fiind, de altfel, singura jucătoare dintre cele calificate la WTA Finals care nu a reușit să joace vreo finală înaintea turneului.  

A făcut-o însă la ultimul turneu al anului, după un nou parcurs de vis în care a învins, pe rând, patru jucătoare de top 10 în aceeași manieră în care a făcut-o și anul trecut la Singapore: adaptându-și jocul la suprafață, ajustându-și loviturile și planul de joc astfel încât să fie eficientă pe o astfel de suprafață, care rămâne o mare necunoscută pentru majoritatea jucătoarelor. 

Ce face Elina atât de bine la WTA Finals. Deși a învins o jucătoare limitată de o accidentare, care abia s-a mai putut deplasa după primul set și a avut nevoie de intervenția fizioterapeutului în aproape fiecare changeover, trebuie să-i dăm Elinei ce e al Elinei. Modul în care a reușit și reușește să-și pună în valoare jocul pe această suprafață e uimitor: toți acei ași consecutivi și servicii nereturnabile au venit atât pentru că se simte confortabil și încrezătoare pe această suprafață, dar în special pentru că a înțeles ce tip de serviciu e eficient pe o suprafață atât de lentă. Viteza serviciilor ei n-a depășit 175 km/h, dar a apelat des la servicii slice și bine plasate, care s-au dovedit de o eficiență extraordinară aici. În meciul cu Bencic a servit 16 ași (când s-a mai întâmplat asta la un meci de al ei?) și a avut un procentaj de 76% la punctele câștigate cu primul serviciu. 

Apoi, în toate meciurile de la Shenzhen, poziția ei în teren a fost preponderent una defensivă (statistic, 85% din mingi au fost lovite la cel puțin 2 metri distanță de linia de fund), deși în anumite momente e capabilă să accelereze și să-și deschidă terenul cu forehandul. 

La Singapore, și acum la Shenzhen, a înțeles rapid că nu o avantajează deloc să joace curajos și riscant. Suprafața nu pune în valoare un astfel de stil de joc, așa că s-a cantonat într-un tenis ordonat și defensiv, bazându-se foarte mult pe contre și pe forțarea greșelilor, adică ceva ce îi e la îndemână pentru că, și pe alte suprafețe, ea face lucrurile astea foarte bine. Meci de meci a rămas fidelă acestui tipar de joc, dar când a simți că lucrurile îi scapă de sub control a făcut pasul în față și a transmis un mesaj clar adversarei: poate ataca și ea, dacă situația o cere. A făcut-o cu Sofia Kenin la mingile de set, a făcut-o cu Belinda Bencic cât timp a fost în corzi, a făcut-o cu Simona Halep când a fost condusă. Așadar, nu e de mirare că singurele înfrângeri suferite de Svitolina la WTA Finals au venit în 2017, la prima ei participare, în fața lui Caroline Wozniacki, o altă jucătoare care s-a descurcat excelent pe suprafața de la Singapore, și a lui Caroline Garcia, jucătoare aflată în formă maximă la acel moment. 

I se poate reproșa că suprafața se pliază atât de bine pe ceea ce ea știe să facă foarte bine și reușește să-și pună absolut fiecare piesă a jocului său în valoare ? Categoric nu. Ba din contra. 

Critici pentru suprafață. Dacă e să vorbim de reproș, atunci, cel mai probabil, acesta ar merge către modul în care a fost (din nou) gândită suprafața pentru acest turneu. 

În mod clar cele mai bune jucătoare ale anului, care au ajuns aici tocmai pentru că au jucat și au câștigat mult în 2019, nu aveau nevoie de o astfel de suprafață lentă, în condițiile în care suntem la finalul sezonului, iar majoritatea a trecut de (cel puțin) 50 de meciuri jucate în acest an. O suprafață lentă, nemaiîntâlnită în circuit, unde mingea nu sare și unde trebuie să muncești enorm pentru puncte, era singurul lucru de care aceste jucătoare nu aveau nevoie la ultimul turneu al sezonului. 

“Sunt foarte dezamăgită de felul în care corpul meu a reacționat. De asemenea, cred că aceste terenuri nu sunt deloc ideale. Au fost deja patru retrageri în săptămâna asta. Cred că aceste terenuri sunt groaznice pentru deplasarea și mușchii jucătoarelor, pentru că e ca și cum ai juca în nisip”, a spus Belinda la conferința de presă. 

Și o mare parte din jucătoarele calificate anul trecut la WTA Finals și-au manifestat nemulțumirea cu privire la suprafața *prea lentă*, au declarat că nu ar trebui ca la ultimul turneu al sezonului să fie puse să joace pe o suprafață atât de înceată. Totuși, nimic nu s-a schimbat. E adevărat, premiile au crescut și e extraordinar că tenisul feminin a ridicat atât de mult ștacheta, WTA Finals devenind turneul cu cele mai mari premii în bani din istoria tenisului, dar asta nu compensează cu accidentările sau problemele fizice cu care jucătoarele s-au ales după acest turneu.  

Probabil că schimbările vor apărea de la anul – dar asta pentru că din nouă jucătoare prezente la WTA Finals, patru au fost obligate să se retragă, transformând turneul într-un mic fiasco. E cel mai clar semn că printr-o astfel de suprafață nu se obține efectul dorit: suprafață lentă – raliuri lungi – spectacol. (Dacă într-adevăr s-a dorit asta.)

Ash Barty vs. Elina Svitolina pentru titlul WTA Finals. Ash Barty va fi adversara Elinei Svitolina în finala de mâine, după victoria relativ confortabilă în fața Karolinei Pliskova, 4-6, 6-2, 6-3. Au fost trei seturi, dar după încheierea primului set, semifinala a mers exclusiv în direcția liderului mondial, care s-a regrupat după un început modest și a exasperat-o pe Pliskova cu slice-urile de rever, variația și schimbările de traiectorie – exact ceea ce Karolina n-avea nevoie pe o astfel de suprafață, după un meci solicitant cu Simona. 

Barty merge, așadar, în a șasea finală în 2019, după cele jucate la Miami, Roland Garros, Birmingham și Beijing, adică încă o confirmare a capacității ei de ajustare și adaptare, având în vedere că vorbim de suprafețe (hard, zgura, iarbă) și condiții diferite (outdoor, indoor).  

Ultimul meci al sezonului feminin. Întâlnirea de mâine cu Svitolina va fi a șasea pentru Ash, ea pierzând – remarcabil – toate cele cinci meciuri jucate cu Elina. Ultimul lor meci a avut loc anul acesta la Indian Wells, unde Svitolina a avut nevoie de trei seturi pentru victorie.