Australian Open, ziua a 6-a: Serena domină, Azarenka are probleme, iar Stephens vs Robson va fi “rivalitatea viitorului”

 

Victoria Azarenka a avut noroc azi noapte că adversara ei, americanca de 23 de ani Jamie Hampton nu a putut să joace la capacitate maximă din cauza problemelor la coloană. Chiar şi aşa, Hampton a câştigat un set şi a pus-o pe Azarenka în dificultate cu lovitura de dreapta, făcând în total 47 de winnere (versus 17 ale Azarenkăi).  Hampton a recuperat de la 1-5 la 4-5, dar şi-a pierdut serviciul şi setul întâi cu 6-4. Înainte de a servi pentru setul doi la 5-4, Hampton a chemat trainerul pentru problema cu spatele. Cu toate astea, americanca a reuşit să ia setul doi în aplauzele furtunoase ale tribunei, deşi era clar că are probleme cu mobilitatea. Setul trei nu avea cum să fie decât o formalitate pentru Azarenka, nu? Însă Vika nu a reuşit să pună piciorul în prag, Hampton a făcut break pentru 2-1 în decisiv şi printre jurnalişti începuseră să sune clopotele de alarmă: nr 1 mondial şi campioana en-titre nu putea să ia iniţiativa împotriva unei adversare care se apleca de durere între puncte! Vika a făcut însă imediat break-back pentru 2-2 şi apoi încă unul pentru 4-2. În următorul game Azarenka s-a văzut confruntată cu 3 mingi de break dar a reuşit să-şi ţină serviciul până la urmă pentru 5-2 şi să facă un ultim break pentru a lua decisivul cu 6-2.

 

Hampton a impresionat cu tenacitatea şi spiritul de sacrificiu, dar şi cu dreapta ei formidabilă, pe care reuşeşte s-o deghizeze foarte bine. În Auckland a dominat-o pe Radwanska timp de două seturi, însă n-a putut închide şi a pierdut în două tie-break-uri. La conferinţă a spus că suferă de hernie de disc de la Roland Garros anul trecut. Azarenka a recunoscut că a jucat neinspirat, deşi fizic se simte bine: „Mă simt bine, dar greşesc o grămadă de lovituri. Aş vrea să am şi eu o problemă cu spatele”, a încercat Vika o glumă (cam neinspirată). Ulterior, a scris pe Twitter: „Aceste meciuri câteodată au consecinţe bune în viitor pentru că atunci când câştigi urât înseamnă că depăşeşti un moment dificil”.

Să vedem ce consecinţe bune va avea acest meci în optimi, unde Vika o întâlneşte pe Elena Vesnina, care-şi continuă  seria bună cu care a început 2013. Rusoaica a câştigat un meci complicat cu Roberta Vinci în trei seturi: 4-6 7-6(4) 6-4 şi este pentru a treia oară în carieră în optimile unui Slam (ultima oară in 2009). Teoretic Vika porneşte ca mare favorită – Vesnina este o jucătoare ingenioasă, dar nu are armele cu care s-o copleşească pe Azarenka, cu condiţia ca Vika să preia controlul mai autoritar decât a făcut-o cu Hampton.

Serena Williams a avut din nou un meci în mare parte necomplicat, cu japoneza Ayumi Morita: 6-1 6-3. Singurul moment mai palpitant a fost la începutul setului doi, când Serena a reuşit să-şi piardă serviciul pe o dublă greşeală şi Morita a avut 3-0 la un moment dat. N-a fost decât o scăpare de moment, Serena a făcut break imediat şi apoi n-a mai lăsat meciul din mână. Williams a servit iar năucitor (cel mai rapid serviciu a avut 207kmh -pentru comparaţie, cel mai rapid al japonezei a avut 159 kmh), şi a câştigat 88% din punctele jucate pe primul ei serviciu. În ultimele două meciuri, Serena a servit 207 kmh şi spune că acum noul ei scop e să servească 210 kmh. Formula Serenei e destul de simplă: serviciu imparabil plus retur imparabil egal victorie. Meciul următor se vede cu Maria Kirilenko, care a trecut azi de Wickmayer cu 7-6(4) 6-3. Nu văd cum ar putea rusoaica să-i pună probleme, deci Serena probabil va aplica din nou formula de mai sus pentru o victorie în două seturi.

 

Pentru Caroline Wozniacki, AO este un succes deja faţă de ultimele două Slamuri, când a ieşit în primul tur. Caro se strecoară prin tabloul de concurs fără să atragă prea multă atenţie, faţă de anii trecuţi când se vorbea de ea prea mult (chiar dacă nu tot timpul în termeni elogioşi). Anul acesta Caroline nu mai este printre subiectele de interes, şi asta se pare că-i prieşte. Ultimul meci, contra calificatei Tsurenko din Ucraina, a fost rezolvat fără drame: 6-4 6-3. Caroline va avea un obstacol mai serios (să sperăm) în optimi contra Kuznetsovei, care a trecut azi de Suarez-Navarro în trei seturi: 6-2 4-6 6-3. O Sveta într-o zi bună, chiar dacă este îmbrăcată în rochie la AO (şi-a schimbat producătorul de echipament), ar trebui să-i pună probleme lui Caro. S-au văzut la Sydney în turul doi pe o căldură ucigătoare şi Sveta a câştigat atunci greu, în trei seturi: 7-6, 1-6, 6-2 . Problema cu Svetlana este că nu ştii ce fel de zi o să aibă până nu intră pe teren şi începe să joace. Oricum, meciul va fi foarte interesant datorită contrastului dintre stilurile celor două. Simt (şi sper) că vom avea un epic de trei seturi.

 

Meciul care m-a interesat personal cel mai mult azi a fost „duelul viitorului”: Laura Robson contra Sloane Stephens, în opinia mea cele mai promiţătoare tinere jucătoare din WTA (Sloane a spus, mai în glumă mai în serios la conferinţa de presă, că va concura cu rivalitatea Federer-Nadal ). Robson venea după un meci epuizant cu Kvitova, câştigat cu 11-9 în decisiv, şi a chemat trainerul de trei ori pentru probleme la umărul stâng. A început prost meciul, fiind condusă cu 4-1 în primul set înainte să solicite un medical timeout şi să primească un analgezic pentru umăr. După acest MTO, Laura a început să joace mai bine, dar nu suficient de bine. A recuperat handicapul iniţial şi a salvat două mingi de set pentru a-şi ţine serviciul la 5-5, dar l-a pierdut la 6-5. Primul set Stephens 7-5 în puţin peste o oră. Al doilea a fost mai rapid: Sloane a făcut break pentru 3-1 şi Laura, deşi a avut două şanse de break, nu le-a convertit. Stephens şi-a conservat avantajul până la final: 7-5 6-3 şi a doua victorie asupra lui Robson în două săptămâni (cealaltă la Hobart), intrând astfel în top 20.

Cât despre jocul celor două, sunt multe motive de bucurie. Laura are un joc care este numit „first-strike tennis”: pentru ea este esenţial să preia controlul repede în schimburi, fie cu serviciul, fie cu dreapta, care sunt ambele masive. Vestea bună este că şi reverul poate fi o armă, ceea ce este un bonus, pentru că nu trebuie să alerge în jurul lui pentru a-l proteja şi lovi cu dreapta. Asta este bine pentru că unul din punctele (încă) vulnerabile din jocul Laurei este deplasarea, ceea ce era oarecum previzibil la o jucătoare aşa înaltă. Deşi a făcut progrese remarcabile la acest capitol, Robson nu este suficeint de mobilă ca să reziste mai mult de două trei lovituri când e împinsă în apărare. De asemenea, alt risc cu genul ei de tenis (care este extrem de spectaculos de altfel) este că nu are un plan B. Fie îi intră loviturile acelea explozive şi face winnere peste winnere, fie nu, şi face doar 5, ca zi. Din acest motiv, jocul Laurei este mult mai riscant ca al lui Sloane. Mai letal de departe într-o zi bună, dar insuficient atunci când Laura nu este 100% fizic şi nu poate să pleznească mingea prin adversare.

 

Sloane Stephens este alt gen de jucătoare. În primul rând, impresionează deplasarea. Deşi nu este scundă, are o agilitate şi un simţ de anticipare care au fost comparate cu ale Serenei, o jucătoare masivă, dar care ajunge la toate mingile. Sloane poate astfel să joace defensiv la nevoie şi să câştige puncte preţioase care păreau pierdute. Apoi loviturile ei, deşi nu au explozia lui Robson, sunt mult mai constante: nu greşeşte atât de des în schimburile lungi, poate şi din cauză că pune pe ele top spin de siguranţă mai mult decât Laura. Însă ce m-a impresionat cel mai tare, şi unde cred că are un avantaj asupra lui Robson, este construcţia punctului. Stephens are un talent care nu ştiu în ce măsură se poate învăţa: capacitatea „djokoviciană” de a redirectiona mingea foarte repede şi imprevizibil. Atunci când schimbul se lungea, aproape de fiecare dată Sloane era aceea care lua iniţiativa şi schimba prima direcţia mingii, deschizând terenul şi punând-o pe Laura în dificultate.

 

Una peste alta, aş rezuma jocul celor două astfel: Laura are o singură viteză- supersonic sau nimic, pe când Stephens are un joc mai nuanţat, alcătuit din mai multe niveluri pe care poate să le combine în mai multe feluri, dându-i mai multe opţiuni contra unei adversare dificile, cum a avut astăzi. Ambele sunt tenace şi extrem de talentate în feluri diferite – va fi foarte interesant să vedem cum vor evolua pe viitor.

Deocamdată Sloane va juca cu Bojana Jovanovski, o altă tânără jucătoare din Serbia, care a câştigat azi un meci care putea să se complice cu veterana Kimiko Date-Krumm: 6-2 7-6(3). Stat incredibil: Kimiko are dublul vârstei adversarei ei de azi (42 de ani versus 21). Oricine va câştiga, viitorul sună bine: cine ar fi pariat că Sloane sau Bojana vor ajunge în sferturile AO?

Rezumatele meciurilor de azi:

 

 

Programul viitor

Angelique Kerber deschide sesiunea de zi contra Makarovei pe Rod Laver, urmat de David Ferrer-Kei Nishikori şi Maria Sharapova-Kristen Flipkens

În sesiunea de seară avem meciul Ana Ivanovic-Aga Radwanska, urmat de Novak Djokovic-Stanislas Wawrinka.

Pe Hisense Arena avem al treilea meci Almagro-Tipsarevic urmat de Na Li- Goerges.

Pe Margaret Court, al patrulea meci este Kevin Anderson-Tomas Berdych.

Horia şi Bethanie intră în acţiune în primul meci pe Terenul 3 contra Hradecka/Cermak. Irina/Monica joacă împotriva Makarova/Vesnina al treilea meci tot pe Terenul 3.