Australian Open, tabloul feminin, preview. Traseu greu pentru Simona, iar capcana nu e în turul 1, ci în turul 3. Însă la fel de greu a fost de fiecare dată când Simona a câștigat un Slam

– Un traseu greu pentru Simona, cu un prim tur neprietenos și cu adversare grele și pe mai departe. Știm, însă, că la fel de greu trebuie să fie și pentru adversarele ei;
– Jennifer Brady, prima ei oponentă, e în formă bună, dar nu lovește mingea la fel de puternic precum tipul de jucătoare hard hitter care-s un matchup foarte prost pentru Simona;
– Sorana Cîrstea – Barbora Strycova (0-1 în H2H) Irina Begu – Kiki Bertens (2-2 în H2H)

Moartea, taxele, Singur Acasă de Crăciun și o big hitter pentru Simona în primul tur al turneelor de Grand Slam jucate pe hard. E un aer de inevitabil în jurul tragerilor la sorți ale Simonei la AO, în particular, și la USO, încât aproape că nu ne-am mai mirat atât de mult când am văzut-o pe Jennifer Brady în dreptul numelui Simonei, când tragerea la sorți a Australian Open 2020 a fost efectuată.

În ultimii ani, Simona a avut parte de același tip de adversară în primul tur la Melbourne: Zhang, Rogers, Aiava, Kanepi. Pentru Simona și pentru fanii ei, startul AO în acești ultimi patru ani a fost mereu ca o călătorie pe teren accidentat, cu emoții cât cuprinde. Acum o va primi pe Jennifer Brady, o americancă solidă, dar nu excepțională, cu un joc tipic școlii din care provine, bazat pe un forehand excelent, serviciu bun, și combinații 1-2 între aceste două arme.

E rău? Ceea ce atrage atenția la Brady și face acest meci de start de turneu în mod particular să pară foarte periculos este parcursul excelent reușit de Jennifer săptămâna trecută, la Brisbane. A început turneul din calificări și a fost oprită abia de Kvitova, în sferturi, după victorii la Maria Sharapova și, notabil, Ashleigh Barty. Această din urmă reușită e importantă, pentru că Barty o dominase în meciurile anterioare (2-0), iar Brady avea un bilanț nefast contra jucătoarelor de Top 10 (0-7); Ash n-a jucat rău, dar Brady nu i-a lăsat multe șanse numărului 1 mondial, aflată, totuși, la primul ei meci din an.

Brady, care lucrează cu antrenorul german Michael Geserer, s-a pregătit în intersezon în Germania și a creditat această decizie pentru forma din startul anului. După meciul cu Sharapova, ea spunea că a dedicat mult timp serviciului în pregătiri și că e mulțumită că simte o îmbunătățire evidentă pe serviciu, armă care va conta în condițiile de joc în general mai rapide de la Melbourne. Punctul ei mai slab este însă reverul, pe care Simona i l-a pistonat în momentele bune ale singurului lor meci anterior, de la Toronto, din vara anului trecut, pe care l-a câștigat cu emoții, 7-6 (5) în decisiv, după ce i-a scăpat printre mâini un avantaj de 4-0 în setul trei.

Faptul că Brady a avut, așadar, acest traseu foarte bun la Brisbane, iar tragerea la sorți a venit în aceeași zi în care Simona a pierdut cu Sabalenka la Adelaide, o jucătoare de asemenea construită pentru atac, face ca numele lui Jennifer Brady să sune tare amenințător. Însă putem privi și altfel lucrurile: Simona se poate considera pusă în gardă, avertizată de forma bună a lui Brady, care nu mai poate fi o surpriză acum, după ce americanca a câștigat cu Barty. Înfrângerea de azi cu Sabalenka este, de asemenea, dătătoare de informații utile pentru Simona și o motivație în plus.

Și apoi, să ne gândim: e mai înfiorător acest debut de turneu decât cel de anul trecut, cu Kaia Kanepi? Mult mai puțin pregătită pentru acea ocazie, Simona venea la întâlnirea cu Kanepi cu un singur meci în picioare și un offseason precar; estona, firește, o învinsese clar la US Open cu un an înainte. Și totuși, Simona a învins atunci, și a legat un turneu neașteptat de bun, ținând cont de context. Brady, spre deosebire de Kanepi, care tinde să intre în zonă și să iasă greu de acolo, îți dă destule oportunități să joci. Întâlnirea lor de la Toronto este și ea plină de informații: cu un nivel scăzut de energie atunci, pentru că era primul ei meci după Wimbledon și consumul emoțional ce a urmat, Simona a stors cumva o victorie; dar în perioadele de meci în care s-a activat, Brady n-a putut ține pasul.

Să ne uităm mai departe pe tablou: după duelul cu Brady, Simona ar avea ocazia să își tragă un pic sufletul în turul al doilea, unde o așteaptă Misaki Doi sau o jucătoare din calificări. Doi are ocazional momente bune contra unor jucătoare de top și poate fi incomodă, nu cedează ușor și tinde să transforme multe meciuri în lupte lungi. Dar nu are armele să o rănească pe Simona.

Danielle Collins, potențiala adversară din turul al treilea, le are. După un tur de respiro, Simona s-ar întoarce repede la capitolul super big hitters aflați și în formă. Collins joacă chiar mai bine decât Brady zilele astea și iubește condițiile de joc australiene. Aici a provocat marea surpriză anul trecut, mergând până în semifinalele Australian Open.

Iar în acest început de an a pornit ca din pușcă. Rezultatele ei sunt de-a dreptul impresionante. La Brisbane, a început cu un 6-1, 6-1 cu Svitolina, urmat apoi de un 6-1, 6-0 cu Putintseva, meci în care realmente a fost unplayable până la punctul în care Putintseva (cu care s-ar putea revedea în turul 2 la AO dacă aceasta trece de Su-Wei Hsieh), a început să râdă pe teren, văzând cum trec mingile pe lângă ea. Madison Keys a oprit-o pe Collins în turul al treilea, dar Danielle a reluat seria la Adelaide: 6-3, 6-2 cu Sasnovich, 6-3, 6-1 cu Kenin, 6-3, 6-1 cu Belinda Bencic, chiar azi.

O serie întreagă de victorii impresionante, mai ales că au venit la adversare cu stiluri complicate, care pot incomoda și scoate din transă pe oricine: Putintseva e un disrupter, Kenin sau Svitolina sunt apărătoare extraordinare și acoperă terenul formidabil, Belinda Bencic e un mix versatil; poate fi counterpuncher, poate să și atace. Aparent, Collins nu are probleme cu aceste stiluri de joc, ceea ce nu e o veste prea grozavă pentru fanii Simonei. Anul trecut, la AO, Collins a învins-o pe Kerber cu un scor asemănător cu cele de mai sus: 6-0, 6-2. Unde pare să aibă probleme Collins e atunci când dă peste o jucătoare de profilul ei, dar cu arme mai mari: vezi înfrângerea cu Keys de la Brisbane. În traseul de anul trecut de la AO, singurele care i-au luat set în drum spre semifinale au fost Julia Goerges și Anastasia Pavlyuchenkova. Iar în semifinale a bătut-o Kvitova, adică o versiune mult mai avansată a first-strike tennis. Interesant e că după acel traseu de la AO, Collins practic s-a stins în restul anului, dar a prins iar viteză exact acum, în vara australiană.

Simona și Collins s-au întâlnit o singură dată, în turul 1 la US Open 2014 (apropo de gluma din introducerea articolului). Simona a câștigat atunci, 6-7, 6-1, 6-2, și e interesant că ne aducem aminte de câte ironii nenecesare a atras acel set pierdut, doar pentru că americanca n-avea un clasament grozav și era etichetată drept jucătoare de colegiu, în vreme ce Halep tocmai ce jucase anul acela o finală și o semifinală de Slam.

Dacă se va ajunge la el, acesta pare cu adevărat meciul foarte greu pentru Simona în prima săptămână a Australian Open, pe care ar fi fost ideal să-l evite așa devreme în turneu.

Optimile de finală ar însemna o revenire la o adversară cu un profil mai complex: Elise Mertens sau Karolina Muchova sunt posibilele oponente de aici. Mertens e într-o formă bună în acest început de an, dar Simonei îi place matchup-ul cu belgianca, în ciuda înfrângerii din finala de la Doha de anul trecut, pe care sigur își va dori să o răzbune. Muchova a apărut pe radarul fanilor Simonei anul trecut, când erau pe cale să se întâlnească în semifinale la Wimbledon. Cehoaica e o jucătoare cu un tenis admirabil, grozav de privit, având practic toate loviturile. După un an excelent în 2019, e de văzut cum va gestiona Muchova acest Slam, la care e cap de serie 20; are meciuri cu Flipkens în turul 1 și Cici Bellis potențial în turul 2, nu neapărat ușoare.

Aceasta ar fi prima săptămână, deloc simplă, dar aici, Simona are marele avantaj că are o experiență grozavă, că știe cum să gestioneze astfel de situații și are o arhivă întreagă din care să selecteze episoade similare, pe care să le folosească drept sursă de inspirație în abordarea acestor meciuri.

De la sferturi de finală în sus, așa cum știm în Slamuri, e un alt turneu cu totul. Îți cunoști deja mult mai bine adversarele, știi că ești mult mai aproape și că fiecare meci în sine îți aduce un pas masiv în turneu. Numele mari își activează tenisul lor cel mai bun și, adesea, le e mai ușor să joace în aceste faze. Pentru Simona, adversara din sferturi pare că s-ar alege între Belinda Bencic și Aryna Sabalenka, adică învingătoarea ei din ultimul meci pre-AO. Dar Sabalenka e încă un factor absent în Slamuri, iar Belinda, deși mereu foarte, foarte periculoasă și o jucătoare grozavă pentru meciurile mari, poate fi și inconstantă. Rămâne de văzut dacă Bencic va reuși să lege un al doilea Slam consecutiv în care să ajungă departe în turneu.

Semifinalele ar fi, potențial, cu Pliskova sau cu Svitolina, două jucătoare pe care Simona le cunoaște mai bine poate decât pe oricine altcineva și cu care a împărțit bătălii grele de-a lungul anilor. Puține lucruri noi se mai pot spune despre un astfel de meci, care va fi decis de forma de moment. Iar mai departe, firește, e greu de crezut că adversara din finală s-ar alege din afara grupului Barty – Serena – Osaka – Kvitova.

În concluzie? E un traseu greu pentru Simona, cu un tur 1 neprietenos (și știm deja cu toții cât de grele sunt meciurile din turul 1, indiferent de adversar), cu un tur 3 ca o coajă de banană plasată discret pe podea și cu jucătoare de clasă mondială în fiecare fază din optimi încolo. Astea fiind spuse, știm de asemenea și că tablourile de Slam nu arată aproape niciodată pe teren la fel cum arată la tragerea la sorți. Știm ce poate face Simona. Știm că ne-a spus că s-a pregătit mai bine ca niciodată. Știm că e motivată pentru Australian Open, că îi place turneul și că poate bate pe oricine din lume. Și mai știm că, atunci când a câștigat un Slam, Simona a trecut de fiecare dată prin trasee foarte dificile. Dacă pentru ea e greu acest traseu, închipuiți-vă cum trebuie să fie pentru adversarele ei.

-Toți ochii pe potențialul duel dintre Naomi Osaka și Serena Williams, din sferturi
-Barty și Kvitova au și ele adversare grele, în vreme ce Pliskova și Svitolina sunt favorite într-un sfert de tablou ceva mai liniștit.

Sfertul 1 al tabloului: Barty și Kvitova

Am fi preferat-o pe Simona în altă parte? Nu putea fi în sfertul lui Ash Barty, unul în general bun pentru numărul 1 mondial, care va fi privită cu mult interes la Melbourne. Barty deschide cu Lesia Tsurenko și poate căpăta ritm în turul doi, cu Hercog sau Peterson. Adversare solide, experimentate, dar nimic ce o poate da peste cap pe Barty. Elena Rybakina, potențiala ei adversară din turul al treilea, poate încerca o astfel de lovitură. Rybakina pare să fie la un pas de un mare breakthrough, iar jocul ei din turneele pregătitoare e mai mult decât promițător.

Jos, în acest sfert, Petra Kvitova deschide cu Katerina Siniakova, iar finalista de anul trecut își domină în general fără mari emoții compatrioatele. Kvitova le are, până în sferturi, pe Madison Keys, Ekaterina Alexandrova și Maria Sakkari ca potențiale adversare.

Tot în acest sfert de tablou mai sunt Julia Goerges și Alison Riske, dar ambele au meciuri riscante în turul 1, cu Kuzmova și Wang. Dar cine nu are meci greu în ziua de azi în WTA.

Sfertul al doilea al tabloului: Osaka și Serena

Am fi preferat-o, atunci, pe Simona AICI? Naomi Osaka, principalul cap de serie al acestui sfert de tablou, nu se poate lăuda nici ea cu un traseu ca-n palmă. Campioana en-titre deschide cu Marie Bouzkova, o cehoaică foarte talentată, pe care am văzut-o în vară, pe hard, învingând-o pe Simona. Bouzkova are mult potențial, dar păcătuiește uitându-se cam mult în defensivă. Va avea nevoie de toată apărarea ei ca s-o deraieze pe Naomi, care abia ce și-a oprit seria de victorii la Brisbane și va fi motivată să o reia la Melbourne.

Evident, toți ochii sunt pe potențialul sfert de finală dintre Naomi și Serena, un meci care ar capta atenția generală și care, dacă se va întâmpla, se anunță unul mare. Serena are și ea un debut cu o puștoaică talentată, în persoana rusoaicei Anastasia Potapova. Serena însă gestionează foarte bine meciurile cu jucătoarele tinere, însă nu-și va permite să nu fie atentă la acest meci. În rest, drumul Serenei spre șocul din sferturi pare destul de bine conturat. Sunt, firește, jucătoare bune și aici: Yastremska (pe care Serena a bătut-o rău anul trecut aici, dar care a mai crescut între timp), Garcia sau Wang, dar ambele, ieșite din formă. În cazul acesta, s-ar putea ca rolul de cel mai greu adversar să-i revină tocmai lui Caroline Wozniacki. Aflată la ultimul ei turneu din carieră, campioana din 2018 a jucat bine la Auckland, iar perspectiva ca Serena să fie cea care îi va închide cariera (potențială întâlnire în optimile de finală) va fi una dulce-amară pentru ambele și sigur un meci emoțional.

Revenind la drumul lui Naomi, cea mai tare oponentă de aici pare să fie Sofia Kenin, cea cu un an 2019 excelent; acum un an, Simona Halep o oprea de la AO, nu ușor. Dar Kenin a crescut tare mult în acest sezon și pare bine poziționată pentru a ajunge în optimi. Asta dacă Sloane Stephens, de asemenea în acest sfert de tablou, nu își va aduce aminte că la AO a avut primul ei rezultat notabil.

Tot aici e prinsă Sorana Cîrstea, care a făcut un AO bun în ultimii ani, dar care e înghesuită între multe jucătoare foarte tari. Și tot aici, meciul care va atrage multe priviri e reîntâlnirea dintre Venus Williams și Coco Gauff.

Sfertul al patrulea: Pliskova și Svitolina

Simona nu putea fi în sfertul al patrulea, pentru că aici e plasată favorita 2, în cazul nostru, Karolina Pliskova. Cehoaica e văzută de mulți drept o jucătoare cu potențial să dea un asalt din umbră la un prim Slam, iar poziționarea ei pe tablou nu e deloc rea. Pliskova are un tur 1 incomod cu Mladenovic, dar în rest are în preajmă jucătoare care nu-s tocmai în formă sau au probleme de sănătate, cazul lui Kerber. Dacă Vondrousova confirmă forma bună de la Adelaide, s-ar putea să avem un duel cehesc în optimi.

Sus, pe acest sfert de tablou parcă mai liniștit decât forfota din celelalte trei, Elina Svitolina e într-o situație asemănătoare cu Pliskova. Ambele, în căutarea primului Slam, ambele oarecum pe sub radar la acest turneu, ambele, cu tablouri jucabile. Svitolina se poate îngrijora de Kiki Bertens, pe care Irina Begu va încerca să o elimine în turul 1, sau, de ce nu, de Garbine Muguruza, care încearcă o revenire la forma din alți ani.

În concluzie, un tablou destul de echilibrat, cu multe puncte de interes și cu multe fire narative care ne vor ține ocupați. Nu-s trasee ușoare pentru nimeni, sunt multe meciuri tari de văzut încă din start. Dar, după ce am aflat tabloul (jumătatea de jos începe marți), e greu de făcut vreo modificare în grupul de favorite la titlu care se conturase deja; el rămâne format din (nu neapărat în această ordine) Barty, Osaka, Serena, Simona, Petra, Pliskova și Svitolina.

Marea surpriză a începutului de an! Toți cititorii care se abonează la 30-0+ sau își prelungesc abonamentul până pe 31 ianuarie intră în cursa pentru o excursie de 3 zile la Roland Garros 2020! Bonus: toate abonamentele la pachetul 250 făcute până pe 14 ianuarie primesc cadou 2 perechi de Sox 30-0. Detalii pe larg, AICI.