ATP Finals 2023, preview | Novak Djokovic caută al șaptelea său titlu la competiția de final de an

Ultimul turneu al sezonului 2023 începe astăzi, la Torino, acolo unde cei mai buni opt jucători ai anului în circuitul masculin și cele mai bune opt perechi de dublu își vor disputa titlul ATP Finals. Spre deosebire de alți ani, când firul narativ al competiției era ceva mai complex, acum ideea centrală e simplă: e, din nou, teza Djokovic vs restul lumii și întrebările care decurg de aici, dacă cineva îl va putea împiedica pe sârb sau Novak va stabili un nou record prin câștigarea celui de-al 7-lea trofeu ATP Finals.

Pe parcursul acestui sezon, Carlos Alcaraz a făcut lucrurile interesante în circuit, învingându-l la Wimbledon pe Djokovic și preluând locul 1 de la sârb. Doar că după acea finală câștigată de spaniol, direcțiile lor au fost diferite: Djokovic a devenit de neatins și n-a mai pierdut niciun meci, iar Alcaraz a pierdut mai des și a intrat într-o zonă gri, în care a avut dificultăți în a-și mai regăsi ritmul și intensitatea. Se poate argumenta că aceasta este, de fapt, perioada clasică de dificultate pe care orice campion în devenire o experimentează după ce a atins vârful și pe care Alcaraz o traversează abia acum, după al doilea lui Slam.

În aceste condiții, e ușor de stabilit cine e favoritul la Torino. Totuși, e de spus că sunt mulți jucători dintre cei calificați care îl pot învinge pe Djokovic; au mai făcut-o și ar putea să o facă iar, în special în formatul de 2 din 3. Desigur, multe lucruri depind de sârb – iar Novak din ultimele luni arată ca un jucător care nu poate pierde, nici atunci când nu joacă tenisul lui cel mai bun, nici când nu e în cea mai bună stare fizică, nici când adversarul face un meci mare. 

Desigur, (și) acesta pare turneul lui Djokovic, dar în secundar sunt câteva aspecte de scos în față: debutul lui Sinner, care poate să treacă la nivelul următor la Torino; Medvedev și imprevizibilul pe care-l aduce mereu – care, deși s-a plâns de suprafața mult prea lentă, e capabil să dea peste cap toate calculele; plus, nu-l putem ignora pe Alcaraz. 

Cum arată grupele

Grupa Verde: Novak Djokovic, Jannik Sinner, Stefanos Tsitsipas, Holger Rune 

Novak ar fi fost favorit indiferent de cum ar fi arătat grupa lui, în condițiile în care are un H2H pozitiv contra tuturor celor calificați la ATP Finals. Impresia e că Sinner, Tsitsipas și Rune se vor lupta pentru locul doi din Grupa Verde, care asigură calificarea în semifinale. Cu toate astea, am avut în tenis destule mari surprize și scenarii care nu s-au adeverit și n-au respectat nici pe departe calculele. 

Afară de Sinner (care a pierdut toate cele trei meciuri cu Djokovic), Rune și Tsitsipas l-au învins pe sârb măcar o dată. Pentru Sinner e un moment special: va debuta la ATP Finals și va juca acasă, având publicul de partea sa. Jannik a avut un sezon bun, care a devenit și mai consistent spre finalul anului: a câștigat primul lui titlu Masters la Shanghai, iar o săptămână mai târziu s-a impus la Viena (ATP 500). Din această grupă, Sinner l-a învins doar pe Tsitsipas de două ori în șapte meciuri, însă e posibil ca aceste lucruri să se schimbe la Torinto: italianul e în formă, va juca acasă și traversează unul dintre cele mai bune momente din cariera să. 

Italianul e capabil să joace un tenis fenomenal, a arătat asta în repetate rânduri, dar nu a reușit să mențină acest tenis atunci când a ajuns spre fazele finale, când de multe ori, a întâlnit jucători din top 10. A pierdut meciuri dure la limită, a suferit înfrângeri cu adevărat frustrante, în special în turneele mari. Acesta e un prilej pentru el de a schimba acest lucru, iar contextul îi e favorabil: vine după două titluri mari și va avea parte de susținerea necondiționată a publicului. 

Cât despre Rune și Tsitsipas, ei sunt jucători care îl pot împiedica pe Djokovic. Știu ce să joace contra lui, ceea ce, sigur, nu e mereu suficient. Ambii au avut parte de un sezon amestecat, cu momente foarte slabe: din august până în octombrie, Tsitsipas nu a legat mai mult de două victorii la niciun turneu și doar în ultimele două săptămâni a reușit să se redreseze, cu două semifinale la Shanghai și Paris. La rândul său, Rune a avut o perioadă – după Wimbledon și până la Basel – în care a câștigat un singur meci. 

Din perspectiva lui Djokovic, un nou titlu la ATP Finals i-ar completa acest an, în care a doborât record după record; după Torino, Djokovic ar putea deține absolut toate recordurile posibile: cele mai multe titluri de Slam, cele mai multe titluri la ATP Finals (șapte), cele mai multe săptămâni petrecute ca lider mondial din istoria tenisului (400), având oportunitatea de a încheia pentru a 8-a oară (!) un sezon pe locul 1 mondial. Șansele ca Djokovic să reușească asta sunt mari, dat fiind faptul că vorbim de un jucător neînvins în 18 meciuri, care a câștigat în ultimele luni toate turneele la care a luat parte (Cincinnati, US Open, Paris) și care e deținătorul trofeului. 

Grupa Roșie: Carlos Alcaraz, Daniil Medvedev, Andrey Rublev, Alexander Zverev

Într-un alt moment, Alcaraz ar fi fost favorit fără asteriscuri într-o astfel de grupă. În prezent, fără să mai fi câștigat vreun titlu după Wimbledon și având parte de câteva eliminări cu adevărat surprinzătoare (în optimi la Shanghai de Dimitrov, în turul doi la Paris de Safiullin), Alcaraz a intrat într-o zonă în care nu mai are aceeași încredere, deci implicit și jocul său are de suferit destul de mult.

Jocul lui Alcaraz se bazează mult pe intensitatea pe care o aduce într-un meci, iar dacă nivelul lui de încredere e scăzut, nici intensitatea nu mai e aceeași. E un cerc din care spaniolul trebuie să iasă, pentru a-și recăpăta siguranța și acel ritm sufocant. Teoretic, ar putea face asta la Torino, având de înfruntat jucători pe care i-a mai învins. E de notat și faptul că Alcaraz va debuta, la rându-i, la un ATP Finals, dat fiind faptul că anul trecut a fost nevoit să se retragă. 

Afară de Alcaraz, în această grupă privirile merg spre Medvedev. Rusul e imprevizibil, e în formă bună și vine după un sezon în care, din nou, a câștigat mult – nu a impresionat în Slamuri, dar a făcut-o în rest (a câștigat cinci titluri din nouă finale, dintre care două turnee Masters). Mai mult, i-a învins pe toți jucătorii din grupa lui. Singura mare problemă pentru rus va fi suprafața, de care s-a plâns anul trecut – când a pierdut toate meciurile. Avantajul ar putea fi matachup-ul favorabil cu jucători precum Zverev sau Rublev. 

Apropo de Zverev și Rublev, cei doi vin și ei după un sezon rotund. Rublev a rămas constant, a jucat și câștigat mult – dar problema în a performa bine în fața unor jucători de top rămâne și va trebui să găsească o rezolvare. Dacă ne uităm la ultimele săptămâni, pare că e aproape. Spre exemplu, anul acesta l-a învins pe Zverev de trei ori în acest sezon, deși pierduse primele cinci meciuri. 

Cât despre german, deși e ultimul calificat la ATP Finals și a prins locul cu destul de mult noroc (Fritz s-a retras de la Paris și asta l-a avantajat pe el în lupta pentru calificarea la Torino) revenirea lui în prim-plan e de evidențiat. Zverev s-a întors în circuit după accidentarea suferită la gleznă în 2022, la Roland-Garros și a făcut-o în condiții bune: a câștigat două titluri, a ajuns în semifinale la RG, în sferturi la US Open iar acum se reîntoarce pentru a șasea oară în carieră la Finals, unde s-a impus în 2018 și 2021.