În al doilea meci al zilei, Simona găsește cel mai slab joc al anului. Pierde cu Svitolina în semifinale la Toronto

După ce câștigase dimineață cu Caroline Garcia, Simona Halep a pierdut, 6-1, 6-1, în semifinalele de la Toronto, în fața Elinei Svitolina. Simona, care încerca să devină prima jucătoare de la Martina Hingis (2000), care să câștige în doi ani consecutivi turneele de la Montreal și Toronto, n-a găsit niciun moment ritmul ei obișnuit și a arătat lipsită de energie. Svitolina o va întâlni pe Caroline Wozniacki în finala de la Toronto.

Pentru Simona urmează turneul de la Cincinnati, unde este favorită 2. Ea va fi singura româncă de pe tablou, după ce toate cele patru românce prezente în calificări (Irina Begu, Sorana Cîrstea, Monica Niculescu, Ana Bogdan) au pierdut azi în primul tur.

*

Comentatorii WTA, apreciativi și înțelegători cu Simona în varii momente ale meciului, au tot pomenit pe parcursul transmisiei de “Episodul Paris”, avertizând că nu e gata chiar și la 6-1, 5-0. Darren a pomenit în on court coaching-ul dintre seturi de “Episodul Paris”. Până și Svitolina s-a gândit cu certitudine la ce s-a întâmplat în sferturile Roland Garros când a ajuns la doar un game de victorie, pentru că a devenit evident mai încordată și a făcut discret o jumătate de pas în spate. În acele momente a fost consemnată o rară vedere a Simonei Halep, absentă până atunci; aceiași comentatori au observat prompt că “Halep dintr-o dată arată precum Simona Halep”. Românca s-a înfipt mai bine pe picioare, a luat mingea mai repede și a făcut câteva puncte frumoase, dând iar speranțe că “Episodul Paris” ar putea fi, cumva, repetat.

Dar acele momente bune ale Simonei au fost doar preț de câteva puncte, nici măcar game-uri. Prea puțin pentru a construi ceva pe ele, prea târziu pentru a mai face scorul respectabil. O înfrângere dură, complet neașteptată ca manieră, care ustură, mai ales că a venit într-un moment în care Simona e implicată iar cu șanse reale în lupta pentru primul loc. Mai ales că a venit în fața unei contracandidate.

Svitolina merită tot creditul pentru că a fost foarte concentrată încă de la început, a gestionat mai bine dinamica unei zile în care ambele au trebuit să joace alte două seturi de dimineață, a servit foarte eficient și a injectat ocazional acele procente extra de forță și viteză în lovituri, atât pe forehand, cât și pe rever. Dar multe lucruri legate de evoluția meciului au avut de-a face cu Simona. Începând cu primul game, când a ajuns târziu la o minge și a ratat-o complet, a greșit multe mingi neutre, a lovit fie prea scurt, fie prea lung, iar majoritatea inițiativelor ei au fost destul de ușor previzibile. În condițiile în care Elina a servit foarte solid, iar game-urile pe serviciile ei s-au dus repede, inabilitatea Simonei de a-și face serviciul a grăbit escaladarea lucrurilor. Primul set s-a dus în 27 de minute, al doilea amenința să se termine chiar mai repede de atât, înainte de scurta înviorare de final.

Între seturi, Darren Cahill a făcut tot posibilul s-o reseteze pe Simona, observând că orice lucru bun din jocul ei va începe cu picioarele. I-a spus să-și activeze picioarele, pentru că de acolo poate să-și energizeze întregul joc, și să se așeze imediat după serviciu, pentru că e prea pasivă și e surprinsă privind mingea, în loc să se pregătească pentru următoarea. A încercat s-o capaciteze pentru primele câteva game-uri din setul al doilea, în care să nu-i dea erori gratis Elinei și să se asigure de un start de set bun, pe care să-și construiască un eventual comeback. Doar că exact acele câteva game-uri importante au fost, de fapt, cele mai proaste din tot meciul; cu alte două break-uri cedate ușor.

Ce e de înțeles dintr-un astfel de meci? Nu prea multe, iar Simona a fost prima care a admis asta. “Nu am cuvinte. Nu am simțit deloc mingea în acest meci. Nu știu ce s-a întâmplat”, a spus la conferință.

Toată agitația cu amânarea meciului de ieri, o zi în care Simona a petrecut 7 ore în bază fără să joace (a spus ulterior că a obosit-o mult) și cu obligativitatea de a juca două meciuri în aceeași zi e un factor de luat în seamă. Nu e o scuză (pentru că letargia Simonei a părut nu atât fizică, cât de concentrare), însă e un factor. Svitolina a trecut și ea prin aceleași greutăți de programare, dar nu toată lumea reacționează la fel. Nu e prima oară când modificările drastice de programare cauzate de ploaie o afectează direct și imediat (cu USO 2015 și RG 2016 cele mai faimoase exemple), așa că aici ar putea fi cel mai ușor de găsit răspunsul. Iar aceasta e o problemă pe care Simona și echipa ei trebuie să o rezolve.

Pe de altă parte, la cât de ciudat s-a simțit meciul, la cât de … nicăieri a venit maniera în care a pierdut, e la fel de posibil că a fost una dintre acele zile off, care se fac uitate în marea de zile excelente sau excepționale. Sunt zile care i se întâmplă oricărui jucător (mai rar celor de top, dar tocmai asta le face și mai șocante). Simona a fost un monument de constanță în ultimele luni, în pofida unor momente foarte costisitoare din punct de vedere al consumului emoțional, iar o asemenea zi dezastruoasă tinde să apară ocazional, fie și numai dintr-o explicație statistică. Contextul de acum, cu două meciuri într-o zi, a înlesnit-o.

Va fi mai ușor de apreciat relevanța acestui episod după US Open; vom vedea atunci dacă a afectat-o cu adevărat sau a fost doar un accident bizar și fortuit. Deocamdată, partea bună e că urmează repede de tot un alt turneu, o șansă la alte meciuri și la startul unei noi serii de victorii. Altă parte bună? Jocul de azi nu e normalul, e excepția; nu a fost anunțat de nimic și nu există semne care să arate că el se va repeta prea des. Așa că am putea la fel de bine să-l acceptăm și să mergem înainte.

"I have no words. I couldn't feel the ball in the second match." Halep in press quickly after the match. #RogersCup pic.twitter.com/ApgCvD0IoT

— WTA Insider (@WTA_insider) August 12, 2017

.@ElinaSvitolina knocks out Halep, 6-1, 6-1!

Into @RogersCup Championship vs Wozniacki! pic.twitter.com/KHz3dzRwFP

— WTA (@WTA) August 12, 2017