Turnee WTA

Agnieszka Radwanska ne ia tenisul ei minunat, dar ne lasă amintiri superbe. Cum a avut Aga un impact însemnat în cultura tenisului

Camelia Butuligă | 15 noiembrie 2018

Ninja, The Professor, The Magician. Alinturile cu care a fost gratulată Aga vorbesc de la sine despre impactul ei. Îndemânarea și anticiparea ei păreau deseori supranaturale – nicio altă jucătoare (cu excepția, poate, a Martinei Hingis) nu a reușit să folosească cu mai multă precizie terenul de tenis, pe toate dimensiunile lui. Radwanska lua torpilele adversarei și le transforma în săgeți otrăvite cu o ușurință care impresiona și exaspera în egală măsură.

Se îmbătrânește repede în tenis. La doar 29 de ani, Agnieszka Radwanska și-a anunțat retragerea aseară. Corpul nu o mai ajută, iar efectele ultimelor accidentări nu mai sunt de trecut, a explicat ea. Social media a fost inundată de mesaje surprinse, pline de regret. Într-un fel, anunțul nu este chiar un șoc: ultimii doi ani au fost destul de săraci în rezultate pentru poloneza care ne obișnuise cu prezența în ultimele faze ale mai tuturor turneelor pe care le juca. În afară de zgură, care nu avantaja jocul ei subtil, fără spin, Aga era o adversară teribilă pe orice suprafață. Pe hard și iarbă, Radwanska a umplut adversarele de nervi, fanii de uimire și Youtube de hot shots.

Este de fapt jucătoarea care a dus conceptul de „hot shot” la un nou nivel în circuitul feminin: de-a lungul anilor, meciurile ei au fost sursa principală pentru montajele video lunare și anuale ale WTA. Îndemânarea și anticiparea ei păreau deseori supranaturale – nicio altă jucătoare (cu excepția, poate, a Martinei Hingis) nu a reușit să folosească cu mai multă precizie terenul de tenis, pe toate dimensiunile lui. Radwanska lua torpilele adversarei și le transforma în săgeți otrăvite cu o ușurință care impresiona și exaspera în egală măsură.

Neînzestrată cu date fizice impozante, Aga a suplinit prin inteligență și un spirit improvizational care părea la limita magiei. „E evident că nu sunt la fel de puternică precum alte fete din top 5, deci încerc să compensez prin creativitate. Îmi vine natural să fiu creativă pe teren; oricum, așa ceva nu se poate învăța.” De multe ori am bănuit-o că era, sub acoperire, colegă cu Harry Potter. Racheta semăna suspect de mult în mâna ei cu o baghetă. Jocul ei avea un minimalism al mișcărilor, o economie a loviturilor care pur și simplu nu justifica rezultatele: cum scotea mingile alea, cum reușea sa controleze traiectoria și efectul atât de precis, cum găsea mereu dozajul perfect? Pe teren, Radwanska făcea chirurgie de înaltă precizie sub o ploaie de bombe; pentru asta e nevoie de nervi de oțel.

Trucurile ei de titirez, loviturile imposibile pe care le inventa (lovitura din poziție atât de joasă că era aproape în genunchi este acum aproape normală în WTA, ba chiar a început să apară în ATP), toate acestea nu ar fi fost posibile fără un sânge rece și o minte brici. Aga Radwanska a fost supranumită „Ninja” datorită agilității sale și a faptului că n-o vedeai venind, dar și datorită faptului că nu-i era frică de nimeni.

Era extraordinar de urmărit: într-un domeniu ultra darwininian ca sportul de performanță, unde gabaritul și intimidarea sunt inevitabile, Aga Radwanska nu clipea în fata nimănui. Lua mingea și, cu chipul impasibil, începea să-și țeasă pânza de păianjen indiferent cine era dincolo de fileu. Pe cine n-a făcut Aga să arate jalnic? Nume ca Azarenka, Sharapova, Williams au fost plimbate și învârtite pe tot terenul până la exasperare. Simona a declarat că mulți ani a fost convinsă că este „imposibil” sa o bată. Iar de la o victorie contra Agăi la Roma a început, de fapt, toată nebunia din acel 2013 de grație al Simonei. Sharapova a fost adusă în stare să strige la ea „run, RUN!” după ce a câștigat în sfârșit un punct într-un meci în care Radwanska o plimbase pe tot terenul. Tot ea a ieșit din zenul PR și a susurat celebrul și vitriolicul „Isn’t she back to Poland already?” după ce i s-a adus la cunoștință ca Aga îi bătuse obrazul la AO12 pentru nivelul ridicat al decibelilor.

Câștigătoare la Wimbledon și Roland Garros la juniori, Radwanska era tare și o știa. După ce i-a luat Serenei un set în finala de la Wimbledon 2012, m-a uimit să o vad supărată și cu lacrimi în ochi la interviul de pe teren, pentru că nu făcuse mai mult. Răcită de câteva zile, cu nasul înfundat și vocea răgușită, și având în față o Serena în deplinătatea forțelor: orice om întreg la minte ar fi avut așteptări moderate. Nu și Aga, pentru că Aga știa exact ce-i poate pielea. Această încredere nestrămutată în capacitățile ei o făcea extrem de greu de bătut. De câte ori n-am văzut-o câștigând meciuri de pe buza prăpastiei, apărând netulburată iar și iar mingi de break, de set, de meci.

Trebuie să fi fost copleșitor pentru adversare să o vadă făcând puncte supranaturale în condiții infernale de scor, fără să clipească. Adversara era pe jos, tribunele erau pe sus, iar Aga abia dacă schița un zâmbet în colțul buzelor. Într-o epocă în care jucătoarele sărbătoreau cu entuziasm orice lovitură reușită, nonșalanța Radwanskăi era, pur și simplu, dată naibii. „I can do this all day, every day”, părea sa spună zâmbetul ei de Giocondă. Chiar dacă se exterioriza minimal, Radwanska era teribil de iubită (de șase ori câștigătoare a premiului „Favorita fanilor”). Ea chiar lăsa racheta să vorbească în locul ei.

Aga se retrage lăsând în urma ei inovații, amintiri, anecdote și meciuri memorabile, adunate într-o carieră redutabilă: locul 2 mondial, 20 de titluri WTA, dintre care cel mai mare cel de la Singapore în 2015, o finală de Slam și alte câteva semifinale și sferturi. Niciun titlu de Mare Șlem totuși: cu tot talentul, ambiția și sângele ei rece, nu s-a putut apropia mai mult decât o dată, acea finală cu Serena. Te pune pe gânduri. Nu-i ușor în tenis în zilele noastre pentru fete care nu sunt amazoane, oricât de ninja ar fi ele în loc.

Vorbind despre orașul ei natal, Cracovia, Aga era amuzată de reacțiile celor care vedeau condițiile modeste în care se antrena. „Eu mereu am spus că terenul are aceleași dimensiuni; tușele, fileul sunt la fel peste tot. Asta este ce contează.” Da, Agnieszka Radwanska a fost unică: jocul ei creativ a dat noi dimensiuni terenului de tenis și expresiei „poker face”. Adversarele ei poate că răsuflă ușurate, dar circuitul va pierde din spectacol, iar fanii îi vor simți lipsa.

Dziękuję, Aga, będziemy za tobą tęsknić.

https://twitter.com/AustralianOpen/status/1062834282123603969

https://twitter.com/Petra_Kvitova/status/1062809180959055879

https://twitter.com/CaroWozniacki/status/1062761164164288512

https://twitter.com/rennaestubbs/status/1062758686932779008

https://twitter.com/juliagoerges/status/1062758622453788672

https://twitter.com/GiulioGasparin/status/1062792489160052738

https://twitter.com/alizecornet/status/1062761431748276224

Fotografii: Jimmie48Photography

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi
Shop
nou
Cumpără
Simona. Al Doilea Slam. Povestea de la Wimbledon
55 lei
nou
Cumpără
Tricou Treizecizero Chill Year
89 lei
nou
Cumpără
Tricou Grand Slams and Chill
89 lei
Cumpără
Sox 30-0. 3 Pack
59 lei
Comentarii
Articole noi