Adversitatea naște campioni speciali: Juan Martin Del Potro câștigă un meci fabulos cu Roger Federer, ia titlul la Indian Wells!

Treizecizero | 19 martie 2018

Juan Martin Del Potro a câștigat primul titlu de Masters al carierei, într-o finală de ținut minte peste ani cu Roger Federer: 6-4, 6-7 (8), 7-6 (2).

A ajuns la un punct de primul său titlu de Masters. Agonizant de aproape. Apoi totul s-a îndepărtat dintr-o dată, iar Roger Federer, din nou sprinten, energic și incredibil de inspirat, a făcut break-ul cu un timing cinic de bun, la 4-4 în decisiv. Și apoi a avut el trei mingi de meci. Juan Martin a supraviețuit atât dezamăgirii, cât și perspectivei eșecului. Apoi l-a bătut pe cel mai bun jucător din lume într-un meci eclatant, cum ne era dor să vedem în circuitul mondial. Încă o dată, Juan Martin Del Potro îl doboară pe Federer într-o finală mare, după ce făcuse același lucru ca și azi în finala US Open 2009. Adică a smuls o victorie improbabilă.

Meciul s-a jucat după un scenariu teribil, într-o tensiune extraordinară și cu schimbări de momentum cum nu vezi oricând. Ambii jucători au ajuns la minge de meci. Ambii au avut momente de tenis inspirat și câteva de cădere subtilă. Și-au adus și cel mai bun tenis al lor simultan de câteva ori și a fost cu artificii. Federer, cu ochii pe titlul 98 și cu continuarea invincibilității, a supraviețuit iar unui început greu de meci. Față de ieri, cu Coric, acum a dus lucrurile chiar și mai departe, lăsându-și revenirea în ultima clipă posibilă. Del Potro, care pierduse ultimele două meciuri cu Federer după ce câștigase de fiecare dată primul set, dar își pierduse apoi focusul pe măsură ce Federer a ridicat ritmul, a făcut tot ce a putut să nu repete povestea, dar a ajuns într-un punct în care n-a mai depins de el. Cu două mingi de meci legate în mână și o a treia la secunde după, Federer a clipit însă și n-a putut să închidă.

Elvețianul nu și-a găsit forehandul în primul set, ratând mingi cum rar vezi la el; mingi ușoare, care stăteau pentru a fi luate. L-a costat primul set, dar asta l-a scos la iveală pe Angry Fed, ceea ce a făcut posibil un tenis îndrăcit. Federer a mărit presiunea, dar Delpo a rezistat excelent, punându-și ocazional dreapta în funcțiune. La 5-4, Roger și-a procurat primele mingi de break din meci, echivalente cu șanse de set; Delpo a răspuns. S-a ajuns în tiebreak, unde argentinianul a salvat alte două la 6-3. La 6-5, Federer a servit ceea ce a părut un as; tribuna a explodat, Delpo a făcut challenge, iar rezultatul, out, a venit la secunde bune, când toată lumea (fani, arbitri de linie, copii de mingi) se mișcase de la locurile lor. Pauza mare dintre primul și al doilea l-a costat pe Federer, care a făcut dublă greșeală. Apoi Delpo a avut o minge de meci și a fost poate singura ocazie în toată ziua când forehandul l-a trădat la o minge câștigabilă. Momente mai târziu, Federer sărbătorea setul. Unul încheiat cu multă dramă și cu ambii jucători furioși, din varii motive. Federer, mai degrabă pe faptul că nu-și găsea de fiecare dată execuția ideală în momentele dorite, Delpo, pe publicul care l-a deranjat de câteva ori la serviciu. Cel pe post de paratrăsnet a fost Fergus Murphy, arbitrul de scaun, care a servit drept sacul în care au dat ambii finaliști, adesea cu dedicație pentru celălalt.

Dacă-și mai poate reproșa ceva în afară de faptul că a jucat acea scurtă la minge de meci, Federer se poate gândi că n-a luat repede decisivul de guler, în momentele de start, în care Del Potro se clătina și avea un body-language elocvent. Așa însă, setul s-a scurs repede spre 4-4, când Federer, deja pe tot terenul, conectat la rever și cu forehandul fără să mai greșească, atingând nivelul de măiestrie, a făcut break-ul. Apoi s-au întâmplat cele trei mingi de meci ratate, apoi tiebreak, unde Federer și-a pierdut și forehandul și concentrarea (două duble). Finalmente, numărul mare de mingi câștigabile pe care le-a ratat în meci l-a prins din urmă.

Federer va fi, cu siguranță, furios pe sine, dar una dintre marile calități ale elvețianului a fost mereu abilitatea de a trece foarte repede – gen, 10-15 minute – peste un eșec dureros, genul de moment care i-ar marca pe alții.

Energia cu care a jucat tot meciul spune tot ce e de spus despre motivația lui. Iar dacă mai erau dubii că nu se distrează teribil, declarația lui de la conferință le spulberă: „Retragerea poate să aștepte, mă bucur de tot ce mi se întâmplă. Mă simt grozav în circuit”.

Un meci fantastic, cu multe highlights, cu multe gif-uri, cu doi jucători grozavi și cu un deznodământ care bagă puțină viață în circuitul ATP. Coric le-a arătat ieri tinerilor (și numai) că se poate, dar era nevoie de un veteran hârșit și cu sânge rece de killer precum Juan Martin Del Potro ca să ducă treaba la capăt. A trecut prin atâtea – sunt și acum proaspete în memorie imaginile cu el după operații, tot mai singur și tot mai departe de ideea de a mai lovi vreodată o minge de tenis. De aceea, cu greu poți găsi un campion mai meritoriu decât Juan Martino, așa cum l-a alintat învinsul său la ceremonie. Pentru că înainte de a escalada munții cei mai înalți din circuit- și Everestul, azi – Delpo a câștigat războaie mult mai grele în sălile de spital.

Articol în curs de actualizare.

https://twitter.com/TennisTV/status/975512101513908224

https://twitter.com/BNPPARIBASOPEN/status/975509468409610240

 

https://twitter.com/TennisTV/status/975476977955102720

https://twitter.com/TennisTV/status/975502818445475841

https://twitter.com/TennisTV/status/975486227402014720

https://twitter.com/doublefault28/status/975518029743362048

https://twitter.com/doublefault28/status/975491252203515909

https://twitter.com/doublefault28/status/975506576068022274

Îți place?
Susține Treizecizero
Sprijinul tău e esențial ca să putem produce acest conținut. Susține-ne pentru un jurnalism de sport cât mai relevant și valoros!
Prin cont bancar:

IBAN RO51RNCB0079145659320001

Asociația Lideri în Mișcare,

Banca Comercială Română

Treizecizero.ro Abonează-te la 30-0+
Cele mai noi